Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din iulie, 2012

Accesorii

Vara aceasta imi place sa port accesorii. Ador colierele cu ceas, lanturile lungi cu pandantive reprezentative, funditele in par, floricele, bratari asortate, curele in contrast, gentute diverse si alte lucruri similare. O tinuta banala este scoasa din anonimat cu accesoriul potrivit. Nu stiu cum ma vad ceilalti, insa eu ma simt o copila atunci cand imi pun fundite in par si asta ma face sa ma simt bine. Mi-am confectionat cateva accesorii pentru par...poate nu atrageam eu suficient atentia cu parul meu lung.

Secret de duminica

E noapte, vantul adie putin, gandurile danseaza pe muzicalitatea greierilor ce se aud din gradina inverzita. Ma simt bine. Mi-am luat doza de dragoste. M-am simtit indragostita ca la inceput, ador sentimentul asta . Il priveam in ochi si ma gandeam la NOI, la toate momentele frumoase si imi venea sa ma intind, sa inchid ochii si sa las sa deruleze in sfletul meu cliseul acesta frumos. Saptamana aceasta pot sa cant versurile "ne vedem joi". Fluturasii zboara prin stomac si timpul ticaie incet. Nu stiu daca e doar impresia mea, dar ma comport iar copilareste in preajma lui. N-am uitat sa te iubesc nici macar o clipa!

When I Find You, I'll Find Me

Ascult piesa de aici si zambetul imi rasare pe chip. Ma gandesc la tine, la Noi. Cand ne intalnim simt cum inima prinde aripi si pot sa zbor intr-o lume plina de iubire. Mereu mi-am dorit ca povestea aceasta sa nu aiba parte de coborasuri, ci doar de suisuri...dar dragostea face parte din viata si implicit am fost nevoiti sa ne luptam cu probleme de tot felul. Mi se rupe sufletul in bucatati minuscule cand soarta se joaca cu noi. Mereu am spus ca e placut sentimentul de reintregire ... de impacare, insa nu mi-as dori sa am parte de el de multe ori, caci ulciorul nu merge de multe ori la apa si nici ciorba reincalzita nu mai are acelasi gust... in concluzie nu vreau sa gasim motive de suparare doar pentru a ne bucura de dulcea impacare. Putem sa ne facem intalnirile sa fie din ce in ce mai dulci, pentru purul fapt ca ne iubim. Nu stiu daca EL iubeste mai mult sau Eu, cert este ca ne iubim si asta ne face fericiti. Eu simt ca viata mea este colorata, armonioasa si fericita atunci c...

Sus privirea!

Gura pacatosului adevar graieste. Am spus saptamana aceasta o vorba inteleapta si se pare ca s-a adeverit, chiar daca imi doream sa nu fie asa. Nu stiu daca cuvantul potrivit este "dezamagire" ... simt o usoara urma de regret, dar e ca si cum am pierdut ceva ce inca nu aveam. "Capul sus copila" mi-am zis . Privirea luminata, zambetul larg si optimismul in buzunar. Imi amintesc de o fraza: "Toti ne impiedicam la un moment dat, tocmai pt ca viata nu este un drum drept, fin si egal. Si diferenta nu o face ca ne ridicam sau nu, ci CUM ne ridicam, CINE suntem DUPA ce ne ridicam." . Adevarul este ca am cazut de multe ori, si de cele mai multe ori am avut pe cineva sa ma ridice, am incercat sa imi gasesc identitatea dupa fiecare lovitura  si mereu mi-am propus sa fie ultima lovitura pe care o primesc din cauza celorlalti, sa nu ma mai las lovita ... dar naivitatea mea de copila a mai dat gres. Astazi m-am intors in timp. Am gasit muzica ce ma ajuta sufletes...

Adierea noptii

Cand noaptea vine un sentiment aparte imi apare in suflet. Ma simt plutitoare, singura si optimista ... da stiu, sunt niste sentimente care nu se leaga, dar impreuna formeaza o stare imposibil de indus. Nu mai am de ce sa ma plang, defapt nici nu trebuia sa o fac. Recunosc am cedat in ultima perioada si imi pare rau ca nu am putut sa tratez starea pesimista cu indiferenta. Mi-am propus sa nu mai ratez nici o zi in care pot sa zambesc. Ma simt mult mai bine cand zambetul imi este omniprezent in suflet si mi se transmite pe chip, atunci privirea mi se lumineaza si eman bunatate. Urasc cand supararile ma apasa si stau cu o fata mohorata si nu am dispozitie sa fac lucruri ce imi produc fericire. Mi-am reluat activitatile: bucatarie, handmade (fundite mai ales, am inceput sa fac o obsesie din purtarea acestora in par), plimbari, povesti, carti, cochetarie si multe alte lucruri de acest gen. Pregatesc noua casa de primit invitati. Eu deja am calcat covorul rosu si am inspectat cum merg ...

Nu stiu

Am o stare verde. Ma simt proaspata. Gandurile incep sa se linisteasca si sa ma faca fericita. Amintirile si-au gasit locul in trecut, prezentul este imprevizibil. "Tic-tac" spune ceasul din perete. E noapte, sunt singura cu laptopul in brate si ma gandesc la ceea ce ar putea sa se intample, stiu ca  sunt doar ipoteze, dar toate acestea ma fac sa fiu optimista. Viata mea e statornica dar totusi schimbatoare.

Am invatat sa merg iar.

Zambesc. Programul meu de "redresare" isi face efectul, ma simt bine, sunt vesela atat in exterior cat si in interior. Ma bucur de viata, de momentele frumoase, de cuvintele calde si de tot ce imi aduce liniste interioara. Sunt cat se poate de imuna in ceea ce priveste rautatile oamenilor, inganarile si falsitatile lor. Nu se merita sa imi complic existenta cu probleme trecatoare. Sunt lucruri mult mai importante si serioase pentru care sa imi pastrez fortele . Fiecare om e special in felul lui si trebuie sa se bucure de unicitatea sa.

Leapsa 16

Am primit o leapsa de la Suflet de copila : Aceasta provocare se imparte in doua sectiuni: A. Sa spun 11 de lucruri despre mine B. Sa  raspund la intrebarile pe care mi le-a adresat Suflet de Copila, dupa care sa formulez alte intrebari pe care sa le pun "la bataie" pentru cei ce vor sa preia leapsa. A. Am scris acum ceva vreme 100 de lucruri despre mine : aici B. Cati ani ai ? Inca 22. Citesti des carti ? In ultima perioada m-am lasat pe tanjala, in rest imi place sa citesc cel putin o carte pe luna. Am avut perioade in care citeam si o carte la 4 zile. Cum iti place sa te distrezi ?   Nu sunt genul de fata care sa fac lucruri iesite din comun, distractia mea se rezuma la o zi cu prietenii, la rasete, povesti, gatit. Ce crezi ca te defineste ca persoana ? Umanitatea, empatia si de ce nu, naivitatea.   Unde/cum te vezi peste 15 ani ? Nu ma pot localiza pa harta viitoruli. Imi este teama de acest lucru, caci prezentul meu nu e asa cum mi-...

Prima zi

Astazi a fost inceputul despre care vorbeam aseara. Am plecat la drum cu inima deschisa, sentimentele calde si entuziasm in buzunare. Surpriza a venit din partea jumatatii mele, dupa multe incercari nereusite de a ne plimba impreuna cu bicicletele, astazi, desi a fost o zi calduroasa ... ne-am plimbat si am facut poze. Imi era dor de ceva spontan, de miscare, de adierea vantului si de ce nu, de Noi. Poate suna ciudat, caci sunt lucruri pe care le-am facut adesea, dar recunosc, in ultima perioada inima mea a suferit un soc si nu a putut sa bata la intensitate maxima. Valul schimbarii vreau sa ma gaseasca tot mai vesela. Am incercat sa nu ma enervez cand metroul pe care il asteptam a intarziat jumatate de ora din cauza unor probleme...sau ca maxi-taxi a uitat sa mai vina in statie, iar cand intr-un final si-a facut simtita prezenta, merga cu viteza melcului obosit. Ah da, am prins bariera. :) Dar nu era nici o graba, casa nu se muta din loc.

Eu pot...

L.E. : Au trecut doar cateva zeci de minute de la postarea mea precedenta, insa mi-am dat seama ca trebuie sa schimb ceva neaparat in viata mea. Totul pare atat de trist si indepartat de mine si daca eu nu fac nimic sa aduc lumina in viata mea, atunci nimeni nu o sa o faca. M-am privit in oglinda, ochii imi sunt tristi si isi pierd din farmec, zambetul are colturile lasate in jos, dar nu-i nimic imi promit ca de acum o sa caut doar comoara plina de farmec. Revin la viata mea in care gaseam cel putin o farama de speranta in fiecare zi. Imi lipsesc postarile si sentimentele vesele mai mult ca oricand. Am recitit ultima luna de gnaduri si nu mi-a placut ceea ce am gasit. Am pregatit magia zilei de maine. :)

Sentimente nocturne

A mai trecut o zi in care nu am facut lucruri iesite din comun, dar nu ma vait. Imi place sa am o viata linistita si ordonata. Linistea coboara pe fereastra sentimentelor mele si ma face sa ma simt mai bine. Sper ca dispozitia sa imi permita sa citesc Labirintul rozelor - Titania Hardie - o carte ce pare promitatoare dupa descriere, insa marea mea problema este sa gasesc firul captivant al romanului.  Imi este dor sa fac lucruri pe care pana acum le faceam cu lejeritate... suna bizar, dar si sa citesc o carte a ajuns o comoara.  Timpul fuge mult prea repede pe langa mine.  Ma trezesc dimineata obosita, ziua trece fara sa ma auda cand o strig sa se opreasca in loc pentru cateva clipe...si seara ma apasa cu greutatea ei.  Ultima perioada am incercat sa o traiesc cu intensitate. Am avut un vis ciudat, iar acum fiecare secunda vreau sa ma gaseasca cu zambetul pe buze si plina de optimism.  Poate credeti ca am inceput sa o iau razna rau de tot, dar sunt lucr...

Sick

Ma simt putin rau. Ma dor oasele, capul ma apasa, nasul imi este infundat si gatul imflamat. M-am plimbat singura pe strada, am facut curat in buzunare, sertare si cutii pline cu ganduri. Simteam nevoia sa imi gasesc linistea interioara.  Intuiesc de ce am starea aceasta, dar incerc sa ma redresez singura. Cheia este la mine.

I feel so blue

Ma simt albastra. Poate va intrebati cum se exprima aceasta stare "albastra". Eu o simt ca pe o ploaie rece, un nor inoportun, un frig naprasnic...un fenomen nedorit. Stau intr-o lume necunoscuta, ma uit in jurul meu, priviri ce imi erau ca razele de soare, astazi le-am simtit indepartate si reci. Corpul imi era strain de mine. Nu intelegeam cum am reusit sa ma indepartez de dorintele pe care mi le-am pus cu atata ardoare. Imi pare rau ca nu imi gasesc locul. Caut in zadar ceva ... linistea a disparut atunci cand problemele au aparut. Copilaria e uitata in trecut...

Vreau!

Am gasit aceasta tinuta si m-am indragostit. Vreau sa am si eu o rochie de acest gen...cat despre jacheta de piele, ce sa mai spun..e adorabila, iar combinatia ma face sa visez la o zi rock. Mi-ar placea sa gasesc un voal cu buline si sa imi fac o rochie similara. Pana nu o sa probez sa mi-o scot din minte nu o sa am pace. Rar mi se intampla sa ma indragostesc de o combinatie de haine, insa astazi este exceptia ce intareste regula.

Clipe

Sentimentele vin si pleaca, sufletul mi se ineaca de un dor amagitor si trecator. Nu stiu ce se petrece cu mine, nu inteleg de ce simt anumite sentimente, de ce nu pot sa fiu mai optimista, sa traiesc clipa, sa zambesc fara sa ma simt constransa de imprejurari... pur si simplu sunt lucruri care nu se "lipesc" in puzzel-ul meu despre viata. Astept sa vina ziua magica,  sa vad daca atunci o sa ma simt mai bine. ________________ Am nevoie de o pauza de mine...

Schimbare...iar?

Am zile in care nu ma mai suport, as vrea sa fiu diferita de persoana pe care o vad in oglinda, o simt la orice pas si de cea pe care o vad prietenii mei . Mi s-a tot spus ca sunt "mama ranitilor" sau "naiva", insa asa e firea mea - calda si saritoare...nu pot sa fiu indiferenta daca cineva langa mine sufera, daca pot sa ajut cu ceva, o fac cu cea mai mare placere. Nu stiu daca gresesc cand sunt asa saritoare. Ma doare cand nu sunt inteleasa si lumea interpreteaza gresit reactiile mele. M-am saturat sa fiu cea care face exceptie de la regula ... oaia neagra din turma alba. De ce nu pot sa fiu o persoana fada si normala? Imi complic singura existeta, mai ales acum cand simt nevoia de o schimbare..o schimbare de care imi este foarte teama, am impresia ca este totul trecator si nu imi vine sa arunc vrabia din mana pe necunoscut. Unele lucruri in viata sunt greu de dat inapoi, chiar imposibil. Saptamana asta sigur nu fac nici o nebunie, las timpul sa decida in locul...

Poze

Nu am dispozitie sa vorbesc mult, asa ca am pus poze cu ceea ce am mai gatit zilele acestea. Mai am o prajitura, dar maine are programata sedinta foto. Bricutii de casa sunt o reteta simpla, dar pe care am facut-o cu drag pentru prietena mea cea mai buna. Mi-a spus ca isi doreste sa manance si am executat cateva tavi de biscuiti. M-am bucurat sa o vad incantata si surprinsa ca am fost prompta. In imaginea urmatoare, sunt niste "potato pancakes". Bune in zilele de post, satioase si gustoase.

"Cat de departe"

Astazi am avut o stare de reverie. Am lasat muzica sa cante la un volum moderat, m-am trantit in pat, am luat ursuletul in brate si am lasat gandurile sa zboare. In fiecare an patesc ceva similar, este imposibil ca vara sa nu am o stare de visare si melancolie. Nu stiu ce se petrece cu mine, insa simt cum doua dorinte se bat cap in cap si eu nu pot sa gasesc solutia potrivita pentru a calma spiritele. Imi vine sa fug, sa ma ghemuiesc in bratele oamenilor dragi, sa plang si sa simt ca viata-i frumoasa la orice varsta, nu numai in copilarie. Schimbarile ce au survenit, m-au facut sa fiu o alta Eu, sa imi schimb stilul de viata, sa zambesc pentru a imi ridica singura moralul, sa incerc sa am grija de mine si sa fac tot ce pot ca ziua ce urmeaza sa fie linistita. Dor de ploaie de vara.

Ganduri

“Prietenii falsi sunt precum umbra noastra, stau aproape de noi cand mergem sub soare, dar ne parasesc instant atunci cand intram in intuneric” Nu vreau sa vorbesc iar despre oameni si dezamagiri. Am dat peste axioma de mai sus si mi-a placut modul de a compara falsitatea cu umbra. Asa cum am mai spus, nu ma consider prietena perfecta, insa incerc sa fiu empatica, sa fiu acolo cand cineva are nevoie de mine si sa nu uit niciodata ca trebuie sa ofer ca sa primesc. Dar am grija sa nu cad in cealalta extrema, sa nu obosesc si enervez pe cei din jur cu problemele din viata mea. Uneori noi suntem singurii care putem sa ne rezolvam "piticii"si avem nevoie doar de liniste pentru a analiza situatia, caci ochii din exterior nu stiu decat lucrurile pe care le povestim noi, iar asta poate sa denatureze situatia ... sau sa ne aminteasca de lucruri pe care noi le musamalizam sau le ascundeam sub pres. Am inceput sa port o masca, sa nu le arat prietenilor cum ma simt eu cu adevarat. ...

Stare

A picurat astazi, am profitat de faptul ca purtam o rochie pe care o ador si am dansat in ploaie. Erau picaturi calde, mari si jucause. M-am invartit, am cantat cateva versuri si am zambit. Incerc sa ma redescopar. Am avut o perioada ciudata, gandurile mi-au jucat feste si m-au stresat foarte mult. Adesea ma trezesc cu gandul la copilarie, la momentele in care faceam gesturi puerile fara sa imi pese ... imi este dor de clipele in care nu existau probleme, sau cel putin nu le vedeam eu. Uneori e usor sa spui ca "viata-i divina", insa adevarul nu sta chiar asa. Trebuie sa traim prezentul, sperand la un viitor mai bun . Trecutul nu a fost neaparat asa cum ni-l facem noi, insa ... vrem nu vrem il acceptam, si incercam sa invatam din greseli. Vreau sa gasesc drumul catre liniste.

Partea II

Astazi ma duc iar la concert. Ieri am avut cateva emotii in ceea ce priveste tinuta, caci am considerat ca nu se potriveste acestui stil muzical culori vesele si dulci, asa ca am adoptat ceva mai soft si rock. Ah, de cat timp nu am mai purtat tinute inchise la culoare, cam uitasem cum imi sta asa. Da, da, da ... am dansat fara jena, am cantat si am incercat sa uit de tot. Cum ar spune o prietena de-a mea "Cine a rapit-o pe Ralu?" - mi-am amintit de aceasta fraza caci in ultimii ani putine au fost momentele in care sa ies din tiparele pe care mi le-am conturat. Viata-i divina daca vrei sa o vezi asa... insa analizand detaliile si sentimentele inima se usuca de probleme

B'ESTFEST 2012

Am plecat!

Dor si doare!

Tic-tacul asta ma omoara. Nu stiu cum sa procedez, m-am inchis in mine, sufar, plang in interior si imi musc buza doar ca sa simt ca mai traiesc. Ma doare tot ce se intampla... incerc sa nu arat ceea ce simt, stiu ca nimeni nu m-ar intelege, pentru ei sunt doar o alta persoana slaba de ingeri. Am slabit peste noapte, in ultima perioada am pierdut mai bine de 5 kg. Am ajuns la greutatea pe care mi-o doream, insa nu ma simt deloc diferit ... tot eu sunt in interior. Astazi a fost o zi cumplit de grea, m-am abtinut sa nu fac lucruri ce ar fi putut sa ma afunde mai rau in depresie...oricum si alegerea pe care am facut-o a fost dureroasa. Sper ca lucrurile sa se aseze treptat pe fagasul normal. Am simtit cum e sa cazi de pe varful fericirii intr-o prapastie fara fund ... nici macar vestea ca dorinta mult visata o sa se indeplineasca nu a reusit sa ma faca sa zambesc ... bucuria nu are farmec cand sufletul iti este singur.  Nu stiu ce pot sa fac ca situatia sa s...

Tristete

Simt un gol in stomac. Ma simt ca un om ratacit intr-o lume cunoscuta dar uitata...imi este dor de lucruri banale, de imbratisari matinale si cuvinte calde. Lacrimile imi curg adesea pe obraji, iar dau dovada ca sunt o persoana plangacioasa. Am o stare pe care nu pot sa o definesc, privesc in gol, gandul imi este departe si inima imi bate lent, dar inca traieste...o simt cum ma inteapa necontenit. Astazi m-as arunca in neant, consider ca acolo imi este locul. Nu imi mai gasesc rostul aici...

Ganduri

Am gasit o melodie care ma linisteste, ma inveseleste si pe care am ascultat-o de nenumarate ori. Imi era dor de muzica. Ador sentimentul pe care mi-l ofera sunetele muzicale. Sper sa depasesc perioada in care gandurile mele nerostite sa fie expuse in majoritatea filmelor pe care le zaream intamplator, pe buzele oamenilor de langa mine si la diverse reclame tv. Poate este o "paranoia", nu stiu ce sa cred cu adevarat, uneori simt ca se face o invazie asupra unui anumit subiect, dar nu mereu sesizez, doar atunci cand mi se "aprinde" fixatia. Sunt linistita astazi. Mai am cateva lucruri de rezolvat... vreau sa termin totul cu bine, insa este destul de greu atunci cand pun in fata dorintelor mele, reactiile exterioare. M-am saturat, nu pot sa neg... dar nu stiu cum sa procedez sa rezolv lucrurile. Uneori simt ca problema nu e doar la mine. Gandurile interioare nu se unesc la perfectie cu situatiile din realitatea imediata. Imprevizibilul este cel ce ma sperie cel ...

Amintiri

Imi doresc sa se termine totul cu bine. Ma gandesc la copilaria mea, la momentele in care ma ascundeam sub pilota sa ma ascund de toate problemele... imi amintesc de ziua in care am vopsit un scaun din bucatarie cu o cutie intreaga de vopsea si tata a "sunat" la politie sa vina sa ne pedepseasca. Atunci eram indignata si furioasa pe tata, nu intelegeam cum poate un parinte sa nu vada dincolo de fapta negativa  ... ideea era ca noi ne-am dorit sa facem o schimbare, meritam o explicatie nu un "apel la politie"...ma speria gandul de politie .  Copilaria a fost frumoasa, simpla si inedita. Chiar daca nu am avut o sora, lucru pe care i l-am reprosat mamei pana la varsta de 11 ani. Imi doream sa am cu cine sa confectionez hainute pentru papusi si de la cine sa imprumut lucruri vestimentare. O sora m-ar fi facut sa fiu diferita, cel putin eu asa consider. Cadourile aniversare erau modeste, dar pline de bucurie. Cand am fost prima data la munte cu familia, a fost de...

Iulie?

A trecut de jumatatea anului fara sa imi dau seama. Am avut atatea pe cap si parca nu am facut nimic concret. Ziua ce tocmai s-a terminat a fost frumoasa pentru mine. Sentimentele au zburdat in inima mea si zambetul a fost gadilat din interiorul sufletului. Imi lipsea enorm o astfel de zi. Aveam nevoie de liniste si certitudinea zilei de maine. Am incercat sa nu ma gandesc la lucruri negative, dar parca acestea se tin scai de mine...iar mi-am amintit de dorinta de la ziua mea si de cealalta problema. Sper sa le rezolv cat mai curand, ma omoara stresul. Citesc o carte despre sentimente si am constatat ca sunt hipersensibila si emotiva. Este vindecabil. dar de preferat trebuie sa las sentimentele sa rabufneasca prin lacrimi...aceasta este portita mea de liniste.