Pseudo-prieteni

Titlul nu imi apartine, l-am vazut astazi intr-un articol si mi-a atras atentia.
Sa nu va imaginati ca sunt dezamagita de prieteni. Am deja un trecut geneors in care nu ma mai incred in multi oameni, am preferat sa pastrez aproape de mine doar pe cei ce ma accepta asa cum sunt.
Ma saturasem sa fiu contactata doar atunci cand cineva avea nevoie de o informatie de la mine ... pe principiul "Buna, ce mai faci? Auzi, ai idee de X problema?" sau lucruri similare.
Imi este asa de bine acum cu "o mana" de oameni si putine batai de cap.
Am un singur dor...caci nu este chiar regret, imi lipsesc momentele in care era galagie in jurul meu, cand ne strangeam mai multe persoane si ne jucam carti sau pur si simplu povesteam. Prezentul ma gaseste din punct de vedere al prietenilor, cu cel mult trei intr-un moment ... dar de cele mai multe ori sunt doar eu si D.
"Toate la timpul lor" ar spune cineva. Eu nu prea mai am speranta ca in viitorul apropiat o sa reusesc sa ma integrez sau sa formez o gasca de oameni de calitate. Cei cu care ma inteleg sunt despartiti de kilometrii si asta face o prietenie mai diferita.

In fine, las articolul sa il cititi si voi. Nu se stie cand o sa aveti nevoie sa va treziti la o ralitate dura.
Articol: Aici