Agitatie. Veselie si multa culoare. Creatia mea a revenit la normal. Ma cufund intre multa ata pentru crosetat, hartie pentru quilling, materiale pentru flori si fundite;
As vrea sa fac putin din toate, sa profit la maxim de aceasta dispozitie buna.
Imi pare nespus de rau, mai am 100 de pagini de citit din cartea "Disparuti fara urma" de Cecelia Ahern. Recenzia pe care am promis ca o sa o fac, este pe drum. Nu stiu de ce dar m-am simtit presata de timp sa citesc cat mai repede, si voila am batut pasul in loc o saptamana.
Plimbarile se intensifica, sportul incepe sa isi refaca loc in prezentul meu si energia mea se distribuie in multe directii.
Ah, am uitat sa mai mentionez ... mi-am facut bucle, spre marea dezamagire a oamenilor care nu ma "plac" cu parul desfacut. Bunatate de bucle nu meritau sa fie prinse intr-o coada. Poate pe viitor o sa inventez un look mai atragator.
marți, februarie 28, 2012
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Durerea nu țipă mereu.
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....
-
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Afară plouă mărunt. E frig, iar vântul bate parcă în același ritm cu gândurile mele. Sunt zile în care simt că totul în jurul meu se clatin...

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: