Schimb melodiile atat de des incat nu mai apuc sa ascult una cap-coada. Imi este teama sa nu ma opresc sa fredonez ceva, orice....sunt lucruri care nu imi fac bine acum;
Vreau sa fiu puternica sau macar sa par asa, insa cine nu ma cunoaste? Sunt ca un fulg ce pluteste in adierea vantului... sunt confuza, speriata si trista.
Imi doresc lucruri palpabile. Vreau un viitor frumos, plin de realizari atat pe plan sentimental cat si pe cel financiar, vreau un loc de munca, vreau sa fiu buna pentru cei din jurul meu... vreau sa nu ranesc pe nimeni.
Vreau sa nu mai plang ca o copila, ci sa abordez lucrurile direct. Insa mereu mi-a fost frica sa nu spun lucruri pe care sa le regret mai tarziu.
Vreau ca totul sa mearga bine pentru toata lumea...
Poate ca par nebuna sau derutata, insa imi este greu sa vorbesc.
Vreau ceva, stiu ce vreau insa nu depinde de mine.
In spatele cuvintelor stau eu, care privesc in gol si astept o veste buna... nu vreau sa cada din cer, ci imi doresc sa pot ajuta, nu stiu cum, cand, unde sau daca exista aceasta posibilitate.
Dar mereu am spus: speranta moare ultima, dar visul niciodata.
marți, octombrie 04, 2011
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Trecut - prezent
În ultimele zile m-am surprins într-un loc în care nu credeam că voi ajunge atât de curând. După luni în care am trecut prin furie, dezamăg...
-
Acestea sunt cele cinci prajituri despre care povesteam in postul precedent. Prajitura cu rulouri Prajitura cu ness Prajitura bicolora P...
-
O carte ce mi-a placut in mod deosebit este scrisa de o autoare mai putin cunoscuta (mentionez ca au fost putine carti citite de autori de s...
-
Am avut parte de o dimineata foarte diversificata...frig, cald, zambete complice, tristete, liniste mortuara, ganduri neimpartasite, drumuri...

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: