Life is Wonderful

Chiar daca nu am zi de zi un motiv de fericire, incerc sa imi creez unul ... sa ma bucur de sanatate si alte lucruri minore.
Mi-am gasit o deviza in viata, insa nu o sa scriu acum prea multe despre ea (deviza) ... caci inca mai sper la o minune. Ei bine, nu vreau sa se infaptuiasca singura, stiu ca este imposibil. Fac tot ceea ce pot sa o conturez, sa o colorez in culori pastelate si sa nu uit de unde am plecat si unde vreau sa ajung.
M-am tot gandit la ceea ce am auzit in decursului acestei saptamani si incep sa imi schimb parerea despre viata si persoane.
Cu siguranta nu sunt eu perfecta, nu am fost si nici nu vreau sa fiu ... cine ma place, ma accepta cu defecte cu tot. Nu pot sa oblig pe nimeni sa treaca cu vederea comportamentul meu copilaresc, sa ma vada asa cum nu sunt, nu pot sa ma schimb doar de dragul unei prietenii .
Recunosc cu mana pe inima, las de la mine atunci cand este cazul ... insa nu uit niciodata ceea ce s-a petrecut. Nu vreau sa ajung presul nimanui.
Consider ca in viata asta merit sa fiu respectata macar atat pe cat ii respect si eu pe ceilalti.  Caci mie daca nu imi place figura unui om, nu ii pun eticheta pana nu incerc sa il cunosc.
Stiu ca in orasul in care locuiesc am fel si fel de "amprente", "etichete" si "caracterizari" oferite de oameni, insa facand o medie intre ele ... nu e chiar rau ce aud.