Pic-pic ... ploaia bate usor la fereastra, i-am deschis usor geamul, vreau sa las muzicalitatea sa patrunda in dormitor, sa citesc acompaniata de aceasta muzica lina.
Un frig ciudat se asterne in camera, dar parca nu as vrea sa ma ridic, sa opresc totul asa repede.
Trag un colt de plapuma peste mine, arunc cartea sub perna si privesc ingandurata colturile camerei ... e o liniste care ma face sa pic pe ganduri.
Asta-i toamna colorata, proaspata si aducatoare la realitate pe care o gasim in povesti.
duminică, octombrie 09, 2011
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Durerea nu țipă mereu.
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....
-
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Afară plouă mărunt. E frig, iar vântul bate parcă în același ritm cu gândurile mele. Sunt zile în care simt că totul în jurul meu se clatin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: