Picaturi printre ganduri

Caldura imi topeste gandurile. Nu mai reusesc sa scriu cu lejeritate. Mi se intampla adesea sa deschid blogul si sa raman pe ganduri mult timp inainte sa ma hotarasc daca am ceva important de povestit sau banalitatile si-au facut loc in viata mea.
Nu vreau sa ma opresc in loc. Nu imi plac momentele in care sunt constransa de situatie sa ma lamentez.
Mi se pare nedrept ca anumite decizii tin mai mult de cei din jurul meu. Mi-ar fi placut sa fiu un personaj dintr-un roman ... sa ma razvratesc si dupa cateva capitole citite cu repeziciune sa demonstrez ca finalul este fericit;
Inca ma gandesc sa scriu romanul despre viata mea, insa ... inca nu sunt hotarata daca o sa pastrez numele reale ale personajelor sau o sa intervin putin in aceasta situatie. Chiar sunt curioasa ce impact o sa aiba povestea mea... poate e banala, simpla, noramala sau are un strop de sare si piper.
In ziua de astazi nu mai trebuie sa ai multe pregatiri in acest domeniu, trebuie doar bani necesari pentru a publica. De curand am citit un jurnal (nu imi mai amintesc cine era autorul) erau pasaje intregi cu texte din scrisori electronice. Nimic iesit din comun, insa captivanta povestea.

Poate in carte o sa povestesc despre lucrurile care m-au deranjat in trecut si peste care am incercat sa trec cu vederea, sa inchis ochii si sa strng din buze.

A inceput sa picure. Parca inima a inceput sa bata mai tare. M-am trezit la realitate.