Dimineata a anuntat o zi placuta. Soarele a intarziat la vesnica lui intalnire cu Planeta Pamant...iar intr-un tarziu cand si-a facut aparitia era prea obosit sa ne mai imbratiseze cu nemasurabila lui caldura.
Duminica fiind parca ceva ma indemna sa ies prin oras, sa ma bucur de vremea placuta, oamenii energici din parc, de haine pentru "vara copilariei" - atunci cand caldura era suportabila mai usor.
Zis si facut, am sunat-o pe F.D si am stabilit o intalnire .
Ce sentimente placute m-au cuprins. Pentru moment uitasem de griji.
Conversatia completa armonia vremii... insa ... starea de bucurie si vremea placuta nu au durat mult timp, caci cerul s-a intunecat brusc, vantul a inceput sa bata cu putere, praful de pe strazi se ridica val-vartej ... masinile goneau grabite, pasarile se strangeau in stoluri mari si scoteau sunete ciudate care te faceau sa te simti ca intr-un film de groaza.
O stare de panica incepea usor sa imi acapareze corpul... mergeam grabite catre casa cand o flama a luminat aproape de noi, era un transformator electric care cedase.
F.D a ajuns acasa inaintea mea, insa eu mai aveam de mers inca doua strazi...vantul, praful si agitatia ma incetineau - cel putin asta simteam.
Aveam in picioare niste sandalute cu un toc de 3-4 cm ... insa imi era destul de greu sa alerg cu ele, asa ca le-am dat jos din picioare si am inceput sa alerg desculta catre casa.
Dupa o strada de alergat realizez cu stupoare ca haosul se dazlantuia...o masina stil dubita, a fost rasucita din cauza vantului si acum bloca ambele sensuri de circulatie. Celelalte masini claxonau, oamenii se grabeau, tunetul ne ameninta si picaturile de ploaie incepeau sa cada.
Nu stiu cum am ajuns acasa intr-un timp record ... cert este ca inima imi batea puternic, parul era plin de diverse frunze si bucatele de nebunii, picioarele prafuite, murdare si intepate.
Curentul era picat.
In bezna totul pare mai infricosator si starea de teama se intensifica.
In timp ce scriu aceste randuri pe laptop... ploua puternic, tuna, fulgera si vantul s-a mai potolit.
Am inima cat un purice pana o sa primesc un mesaj de confirmare. Imi este teama de vremea aceasta schimbatoare... parca nu era bine nici cu caldura sufocanta, dar nici rafalele de vant care pot sa darame obiecte, praful care poate sa obstructioneze vizibilitatea si ploaia care poate sa provoace rautati nu imi place.
Vreau sa fiu copil, sa nu stiu diferente.
Duminica fiind parca ceva ma indemna sa ies prin oras, sa ma bucur de vremea placuta, oamenii energici din parc, de haine pentru "vara copilariei" - atunci cand caldura era suportabila mai usor.
Zis si facut, am sunat-o pe F.D si am stabilit o intalnire .
Ce sentimente placute m-au cuprins. Pentru moment uitasem de griji.
Conversatia completa armonia vremii... insa ... starea de bucurie si vremea placuta nu au durat mult timp, caci cerul s-a intunecat brusc, vantul a inceput sa bata cu putere, praful de pe strazi se ridica val-vartej ... masinile goneau grabite, pasarile se strangeau in stoluri mari si scoteau sunete ciudate care te faceau sa te simti ca intr-un film de groaza.
O stare de panica incepea usor sa imi acapareze corpul... mergeam grabite catre casa cand o flama a luminat aproape de noi, era un transformator electric care cedase.
F.D a ajuns acasa inaintea mea, insa eu mai aveam de mers inca doua strazi...vantul, praful si agitatia ma incetineau - cel putin asta simteam.
Aveam in picioare niste sandalute cu un toc de 3-4 cm ... insa imi era destul de greu sa alerg cu ele, asa ca le-am dat jos din picioare si am inceput sa alerg desculta catre casa.
Dupa o strada de alergat realizez cu stupoare ca haosul se dazlantuia...o masina stil dubita, a fost rasucita din cauza vantului si acum bloca ambele sensuri de circulatie. Celelalte masini claxonau, oamenii se grabeau, tunetul ne ameninta si picaturile de ploaie incepeau sa cada.
Nu stiu cum am ajuns acasa intr-un timp record ... cert este ca inima imi batea puternic, parul era plin de diverse frunze si bucatele de nebunii, picioarele prafuite, murdare si intepate.
Curentul era picat.
In bezna totul pare mai infricosator si starea de teama se intensifica.
In timp ce scriu aceste randuri pe laptop... ploua puternic, tuna, fulgera si vantul s-a mai potolit.
Am inima cat un purice pana o sa primesc un mesaj de confirmare. Imi este teama de vremea aceasta schimbatoare... parca nu era bine nici cu caldura sufocanta, dar nici rafalele de vant care pot sa darame obiecte, praful care poate sa obstructioneze vizibilitatea si ploaia care poate sa provoace rautati nu imi place.
Vreau sa fiu copil, sa nu stiu diferente.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: