Uneori simt ca sufletul meu este doar o bucata de hartie, din care timpul reuseste sa rupa bucati si sa ma faca sa simt ca traiesc.
Adesea rupe franturi pe care imi doream sa le uit ... dar alteori imi indeparteaza anumite bucati carora le simt lipsa in momentele critice.
As vrea sa mototolesc toate amintirile neplacute si sa le plastifiez pe cele care imi fac placere...
Astazi mi-am amintit de multe lucruri care au reusit sa dispara in neant fara ca eu sa resimt asta pana acum...
Poate ca amintirile se pastreaza doar o anumita perioada, dupa care se sterg automat, pentru a lasa loc altor intamplari sa se rescrie pe hard-ul memoriei.
De multe ori am facut primul pas pentru a aduce la viata trecutul, dar niciodata acest lucru nu a fost inteles de ceilalti... daca stau in umbra si astept o schimbare divina... sansele sunt minime spre imposibil.
Dorinta sufletului ma indeamna sa raman aici si sa fac in fiecare clipa ceea ce simt fara sa ma gandesc prea mult la consecinte si reactii adverse.
Ma simt bine... nu stiu daca imi lipsesc anumite amintiri sau doar mi-ar fi placut ca timpul sa curga intr-o alta maniera.
La drept vorbind, timpul reuseste sa puna in ordine toate aceste ganduri si sentimente...
Intr-o zi o sa rup aceasta fila fara sa privesc nici macar o clipa in urma.
O sa zambesc gandindu-ma ca am acordat importanta unor ganduri trecatoare;
Adesea rupe franturi pe care imi doream sa le uit ... dar alteori imi indeparteaza anumite bucati carora le simt lipsa in momentele critice.
As vrea sa mototolesc toate amintirile neplacute si sa le plastifiez pe cele care imi fac placere...
Astazi mi-am amintit de multe lucruri care au reusit sa dispara in neant fara ca eu sa resimt asta pana acum...
Poate ca amintirile se pastreaza doar o anumita perioada, dupa care se sterg automat, pentru a lasa loc altor intamplari sa se rescrie pe hard-ul memoriei.
De multe ori am facut primul pas pentru a aduce la viata trecutul, dar niciodata acest lucru nu a fost inteles de ceilalti... daca stau in umbra si astept o schimbare divina... sansele sunt minime spre imposibil.
Dorinta sufletului ma indeamna sa raman aici si sa fac in fiecare clipa ceea ce simt fara sa ma gandesc prea mult la consecinte si reactii adverse.
Ma simt bine... nu stiu daca imi lipsesc anumite amintiri sau doar mi-ar fi placut ca timpul sa curga intr-o alta maniera.
La drept vorbind, timpul reuseste sa puna in ordine toate aceste ganduri si sentimente...
Intr-o zi o sa rup aceasta fila fara sa privesc nici macar o clipa in urma.
O sa zambesc gandindu-ma ca am acordat importanta unor ganduri trecatoare;
Mulţumesc mult pentru simplul fapt că ai început a îmi urmări blogul, I really appreciate that.
RăspundețiȘtergereLegat de post, mă regasesc, evident, minunăţia scriituri constă în faptul că cititorul întotdeauna se va regăsi printre rânduri, iar litere ce cândva au fost ale tale (ale scriitorului), publicul şi le atribuie ca personale, scrise implicit lui însuşi.
Chiar este ciudat mecanismul ăsta numit timp, tot ce ai considerat vreodată ca fiind de preţ, peste 1 an îşi pierde valoarea.
Timpu-i măcelaria fiinţei.
Asta pentru a fi brutal în forme.
Dar Monsieur Cronos, nu este neapărat rău, curăţă şi urâtul din viaţa noastră. uneori pentru a face loc altor lucruri cu mult mai cumplite, dar speranţă să avem.
Poate am apărut doar din speranţă şi nimic altceva.
P.S. - Păastrează-mi o felie din prăjitura lunară :)
Toate sunt trecătoare, nu reflecta asupra lor prea mult, uneori s-ar putea să te pierzi.
Ai grijă de tine.
Yours Truly, Denis.