Las sa fie asa...

Se intampla tot mai des sa constat ca incep sa adopt un alt stil... atat vestimentar cat si in ceea ce priveste comportamentul in societate.
Nu cred ca se poate pune problema ca mi-ar placea schimbarile, ci mai degraba inca sunt in stadiul in care trebuie sa caut ceva ce-mi apartine si in care sa ma regasesc in totalitate.
Cu timpul am cam uitat cum eram inainte sa incep schimbarile... imi amintesc doar ca eram o persoana complexata din toate punctele de vedere si uram la fel de mult pe cat urasc si acum sa se uite cineva insistent la mine...
Acum am ajuns sa fiu zburdalnica si vesela in cea mai mare parte a timpului...recunosc ca mi se intampla sa am si perioade in care pica cerul peste veselia mea si prefer sa ma inchid intr-un glob pentru a nu ii supara pe ceilalti, dar uneori insistentele lor ma fac sa "impart" starea mea cu ei.
Astazi spre exmemplu ma simt copilaroasa si plina de energie.
Astept cu nerabdare sa treaca timpul pana in clipa in care nu o sa ma mai simt singura ci o sa am o mana pe care sa o apuc, un corp pe care sa-l imbratisez, un obraz pe care sa il sarut, o privire cu care sa ma duelez, o persoana cu care sa vorbesc si o inima pe care o iubesc.
Seara de seara sunt fericita ca cineva imi spune "noapte buna" iar diminetile imi sunt mai frumoase cand ma trezesc cu un pupic de buna-dimineata... la inceput am crezut ca o sa devina monotonie aceasta corespondenta de urari matinale si serale...dar, dupa un an si ceva inca sunt fericita sa primesc mesaje.
In ceea ce priveste relatia de cuplu nu stiu daca m-am schimbat in ultima perioada...in interior ma simt ca o floare mereu inflorita ce nu se ofileste niciodata .

Ascult: Mika - Good Gone Girl