Energia mea este intr-un spatiu stramt ... cred ca este vorba despre o clepsidra cu nisip fin, colorat in culori pastelate, astazi nimeni nu a luat clepsidra sa o intoarca ... asa ca m-a cuprins in intregime o stare de oboseala;
Nu am forta sa lupt.
Se spune ca atunci cand apare ceva rau, trebuie sa asteptam o replica a acestui lucru ... este asemeni unui fenomen natural - precum cutremurul. Asa s-a intamplat si in viata mea, dupa ce ca ma cuprinsese o astenie dupa vremea ploioasa, o oboseala cronica si o stare inimaginabila de monotonie...colac peste pupaza am reusit sa racesc.
Acum sunt un fel de mumie ambulanta care face lucrurile din inertie.
Inceputul de vacanta o sa ma gaseasca in pat, cu o cana de ciocolata calda alaturi si un pachet de servetele. Daca o sa reusesc sa depasesc starea aceasta o sa ma apuc de indeplinit lista de dorinte pe care am scris-o in urma cu ceva timp.
Nu am uitat nici despre cartile pe care mi-am propus sa le citesc, doar ca raceala imi face ochii mai putin potriviti pentru a urmari randurile pline de cuvinte.
Maine sper sa ma simt mai bine... imi doresc sa ies prin parc, sa respir pe cat posibil aerul verii si sa am o mana alaturi pe care sa o strang, un suflet langa care sa ma cuibaresc si o persoana care sa ma accepte asa bolnava cum sunt.
Cineva sa intoarca clepsidra!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Durerea nu țipă mereu.
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....
-
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Afară plouă mărunt. E frig, iar vântul bate parcă în același ritm cu gândurile mele. Sunt zile în care simt că totul în jurul meu se clatin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: