Retrospectiva 2009

       E penultima sambata din acest an…am facut curatenie in limitele puterilor mele si mi-am dat seama ca totul s-a dus asa de repede.
       E Timpul a zburat, dar macar a lasat in urma un an plin de sentimente diferite…de la lacrimi de tristete pana la cele de dor, de la sentimente de indiferenta pana la cele de iubire nemarginita, de la clipe in care am ras fortat pana la clipe in care am ras cu pofta si mult, clipe in care mi-a tresarit inima de frica,emotii, bucurii si entuziasm.
       E Toate aceste intamplari imi vin in minte ca si cum le-am privit de curand intr-un film…dar adevarul este ca sunt franturi din viata pe care am petrecut-o in acest an.
       E Chiar daca m-am indepartat de anumite persoane si mi-a parut rau…cu timpul mi-am dat seama ca am facut bine, caci acum simt cu adevarat o imbratisare de cuvinte cand vorbesc cu aceste fiinte omenesti.
       E Am avut parte de momente in care simteam nevoia sa ma asculte cineva si nu era nimeni langa mine, dar treptat totul a reintrat pe un fagas normal…am gasit am fost gasita de o persoana cu suflet cald si cu o rabdare puternica, caci altfel nu ar fi rezistat alaturi de mine atat amar de vreme.
       E Mi-am dat seama ca oricat de mult as nega, sunt o rasfatata si mi-ar fi greu sa renunt la acest “tabiet”…simt ca acest deliciu face parte din mine si fara el nu as mai fi eu - m-as transforma intr-o prefacuta de doi bani.
       E Anul acesta am spus cuvinte pe care nu credeam ca o sa le descos vreodata din sufletul meu. Mi-am dat seama ca nu este bine sa fiu introvertita…sunt persoane care trebuie sa stie ceea ce simt si gandesc (asta nu inseamna ca o sa imi iau un megafon sa strig in gura mare diverse lucruri din viata personala), pentru asta trebuie sa folosesc sita prin care cern increderea oamenilor si dupa aceea sa ii aleg pe cei carora le spun aceste “secrete interioare”.
       E Mi-am serbat ziua de nastere intr-un cadru cat se poate de restrans…am trecut peste dorinta pe care o avea in urma cu un an – ca la 20 de ani sa ii am alaturi pe toti amicii care au un rang ceva mai special si sa depanam amintiri, sa cantam si chiar sa dansam strangaci (caci altfel nu ma pricep). Am avut parte de niste vizite neasteptate care mi-au adus un zambet pe chip, dar in doar cateva minute acesta a disparut…mi-am dat seama ca a fost doar o vizita scurta “ venit-vazut-urat-pupat-plecat”.
       E Totusi consider ca ziua mea a fost speciala…un singur invitat, dar care ocupa un loc deosebit in inima mea. “Putin, dar bun”.
       E Am strans un car de amintiri pe mi-as dori sa nu le uit niciodata, multe dintre ele le-am scris pe blog…iar o alta parte din ele sunt aici ♥ in inima.
       E Viata m-a invatat ca nu e rentabil sa port ranchiuna in suflet; Degeaba ma agit eu, daca celalalt uita repede si se preface ca nimic nu s-a intamplat.
       E Nu trebuie sa bag toate prostiile in seama, sunt putine lucruri care ar trebuii sa ma intereseze cu adevarat –iubirea, familia, sanatatea, viitorul meu si micile chichite care fac viata mai frumoasa).
       E Prietenii…ce pot spune despre ei, mi-am dat seama ca am o conceptie putin “invechita”? Mi-ar placea sa existe cineva care sa indeplineasca niste criterii simple dar de baza. Incredere. Simplitate. Sinceritate. Veselie. Vorbarie… poate am nevoie de o pereche de ochelari de vedere sa vad aceste detalii, sau poate nu acord timpul potrivit pentru a le descoperii.
       E Daca pana nu demult, ma consideram o sihrastra, care nu are pe nimeni inafara de familie, iubit si 2-3 cunostiinte on-line…de curand am realizat ca o amicitie se poate pastra mult timp in tacere, am amici deci exist .
       E Au fost si probleme de sanatate despre care am vrut sa nu vorbesc pentru ca m-as simtii si mai slaba daca ceilalti ar stii de suferintele mele. Pot sa lupt cu mine, asta inseamna ca sanatatea ar trebui sa fie mai usor de infrant.
       E Am gresit mult, dar am stiut sa imi asum vina si sa imi cer iertare…prin acesta cale vreau sa mai spun inca o data “imi pare rau” tuturor celor ce le-am gresit si mai ales care imi citesc blogul.
       E Am furat si poate ca uneori nu am platit aceste furturi neanuntate. Am furat inima lui, zambetele oamenilor tristi, cuvintele nerostite dar care se citesc pe chip, sentimente pe care nu stiu sa le descriu si restul lucrurilor pe care le pastrez in cutia cu amintiri.
       E La insiste, am incercat sa gatesc…nu am facut niciodata o mancare in intregime, dar dulciurile sunt parte din specialitatile pe care ma pricep sa le fac (cap-coada) si pe care nu ezit sa le prepar in singuratate si sa astept parerile celorlalti.
       E Am rasfoit paginile cartilor despre care as fi putut sa spun cu tarie ca nu or sa ma incante, acum imi doresc sa am vointa ca in anul ce vine sa citesc mai mult.
       E Renunt acum la aceasta retrospectiva si imi doresc ca anul ce vine sa fie macar la fel de bun ca acesta.