Ma jucam cu mana in barba ta, ti-am vazut zambetul iesind printre firele de par, obrajii ti s-au ridicat jucausi si au lasat loc ochilor sa sclipeasca .
Te priveam si simteam inima cum bate, ma simt norocoasa pentru ca sunt iubita ta si ma iubesti mai mult decat te iubesc eu pe tine - asta o spui tu, eu cred ca ne iubim amandoi nebuneste de mult-.
Ma gandesc din ce in ce mai intens la viata de cuplu, la cum o sa fiu eu in calitate de sotie si de mama.... dar imi este teama pana reusim sa ne cumparam casa noastra; Am un gol in stomac de parca asta inseamna un hop pentru relatia noastra .
Te privesc si imi oferi siguranta zilei de maine, insa atunci cand raman singura in dormitor ma simt straina si imi este teama de ceea ce o sa urmeze.
Inca nu ma simt o adolescenta, undeva in interiorul meu regasesc un copil...copilul din mine. Stiu ca trebuie sa ma maturizez, insa imi este teama....am nevoie de un acoperis si de NOI pentru a putea face acest pas.
joi, ianuarie 19, 2017
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Durerea nu țipă mereu.
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....
-
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Afară plouă mărunt. E frig, iar vântul bate parcă în același ritm cu gândurile mele. Sunt zile în care simt că totul în jurul meu se clatin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: