Trista..

Ganduri si amintiri...
Este ora doua - as putea sa spun noaptea, insa pentru mine e dimineata - privesc spre fereastra si o stea imi zambeste larg. Ma simt singura, din ce in ce mai goala de sperante.
Am ascultat o melodie in mod obsesiv, as tinde sa copiez link-ul, dar nu vreau sa o retraiesc atunci cand o sa citesc randurile acestea peste ani. O sa ma opresc in loc cateva secunde incercand a imi amintesc despre ce piesa vorbeam, poate o sa uit si sentimentele vor ramane ingropate in spatele acestor cuvinte.
As vrea sa schimb cateva aspecte in viata mea. Sa conturez viitorul astfel incat sa nu mai am temeri, imi este frica sa nu ma ascund iar de oameni... am obosit sa le ofer oamenilor sanse si am tendinta sa fug acum. Sunt dezamagita... am oferit intelegere si am primit diametral opus.
Am simtit cum este sentimentul de singuratate, de intepaturi in inima si de liniste .
Probabil bunatatea cu care am fost invatata sa tratez semenii este inteleasa gresit, iar rasplata pentru comportamentul meu este sa indur.