Astazi am avut parte de o zi linistita. Ceea ce simt eu se vede si pe "noul meu detector de stare" - ma refer la exema ce mi-a aparut si se inroseste cand sunt stresata.
Ma uit in jurul meu si descopar oameni vechi ce vor sa reapara in peisaj, insa sunt total schimbati si nu ii recunosc... ii simt ca pe niste straini.
Aroganta si "superioritatea" de care vor sa dea dovada le ofera un aer de nesuportat. Incerc sa inchid ochii si sa nu vad ce se petrece. Este viata lor si trebuie sa se bucure si sa si-o traiasca cum isi doresc...asa ca, ii las sa se comporte ca atare.
In ultima perioada am fost destul de retinuta in afirmatii, cu siguranta imi bat gura degeaba. Vreau fapte nu vorbe.
vineri, august 15, 2014
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Durerea nu țipă mereu.
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....
-
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Afară plouă mărunt. E frig, iar vântul bate parcă în același ritm cu gândurile mele. Sunt zile în care simt că totul în jurul meu se clatin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: