Mai devreme am rasuflat parca usurata ca saptamana s-a terminat, desi teoretic mai sunt doua zile. Nu stiu, mi s-a parut o saptamana istovitoare, incarcata sentimental si emotional.
Am plans in interior, asa cum nu am mai facut-o de mult timp, am varsat si lacrimi pe obraji ... lasand dermatograful sa imi contureze obrajii bucalati, am zambit fals... insa am multumit din inima oamenilor care m-au ridicat de jos.
Poate ca a fost doar inceputul unei cazaturi, sau nu stiu ce a fost cu adevarat, insa am incercat sa fiu puternica sa nu las starea sa ma loveasca in plin - cat am reusit ramane de vazut pe parcurs.
Sunt sentimente pe care nu le dezleg, nu le inteleg si nu vreau sa zbor pe langa ele.
Viata-i dulce, dar complicata.
Am invatat multe, am povestit cel putin jumatate din intamplari si inca mai stiu sa zambesc.
vineri, august 17, 2012
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Gândurile care mă apasă atunci
Există un moment al zilei pe care îl aștept și, în același timp, îl evit. Este momentul în care se face liniște, sting lumina și pun capul...
-
Acestea sunt cele cinci prajituri despre care povesteam in postul precedent. Prajitura cu rulouri Prajitura cu ness Prajitura bicolora P...
-
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: