Stari

E seara, liniste si totusi o agitatie se aude in jurul meu, nu imi dau seama daca gandurile sunt vinovate, inima care bate din ce in ce mai lent sau lacrimile care lovesc in usa.

Ma simt straina in propria-mi viata. Nu inteleg cum ma prabusesc pe zi ce trece. Viata mea a ajuns o farama de speranta si restul iluzii.

Imi pare rau pentru multue lucruri, as vrea sa inteleg anumite gesturi si sa merg mai departe pe drumul cel mai bun. 

Lacrimile au secat, inima a obosit si dorul se adanceste.