Ma inteapa inima. Sunt dezamagita de anumite lucruri, printre care si vremea care ma opreste din planul meu de a alerga. Bicicleta de camera nu se compara pentru nimic in lume cu o plimbare adevarata in oras, cand simti aerul cum te loveste, vezi privelisti in jurul tau si oboseala te rapune mai greu, dar efectele sunt mai benefice.
Sper ca timpul sa rezolve toate nemultumirile si sa trec mai repede peste aceasta perioada. Ma simt aiurea si nu stiu cum sa inchid mai repede ochii si sa nu bag in seama tot ce se petrece.
Nu vroiam sa fie o postare trista, dar asta simt si nu imi gasesc linistea.
luni, martie 26, 2012
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Durerea nu țipă mereu.
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....
-
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Afară plouă mărunt. E frig, iar vântul bate parcă în același ritm cu gândurile mele. Sunt zile în care simt că totul în jurul meu se clatin...

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: