Am plecat de acasa. Sfarsitul de saptamana m-a gasit intr-un pat strain, dar totusi care-mi apartine intr-un fel sau altul.
M-am uitat la desene animate - ce dor imi era - m-am cuibarit sub pilota si am ras copilareste la ipostazele haioase, desi acum sunt putin cam trase de par. Realitatea bate filmul, insa nu si desenul, caci atunci cand ma uit la desene vreau sa cred ca porcii zboara, Fred Flinstone poate sa care o masina de piatra si lucruri de acest gen.
Copilaria este mereu frumoasa cand ne gandim la clipe, zambete si jocuri.
Problemele de atunci sunt amintiri si in prezent par atat de insignifiante.
duminică, ianuarie 29, 2012
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Dor și doare
Sunt momente în care dezamăgirea nu mai doare ca o rană deschisă. Se așază tăcut și îți schimbă felul în care privești tot ce vine spre tine...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....
-
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Afară plouă mărunt. E frig, iar vântul bate parcă în același ritm cu gândurile mele. Sunt zile în care simt că totul în jurul meu se clatin...

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: