Am invatat ca orgoliul nu duce nicaieri.
Personal sunt de parere ca cel mai simplu este sa las de la mine in majoritatea situatilor, rar se intampla sa ma incapatanez si sa dau "militaria jos din pod". Daca pot sa fac un bine, de ce sa nu il fac? Si daca "bine" reprezinta sa renunt la orgolii copilaresri - o sa renunt fara sa privesc inapoi. Viata este o lupta in care nu castiga nimeni. Toti mergem catre acelasi loc, dar pe drumuri diferite ... pana la "luminita de la capatul tunelului" o sa avem multe obstacole de trecut si multe momente frumoase - nu trebuie sa ne impiedicam la prima groapa si sa cedam. Totul este bine cand se termina cu bine ... dar pana se ajungem la acest "sfarsit" uneori este drum lung si greu de strabatut. 
-
Acestea sunt cele cinci prajituri despre care povesteam in postul precedent. Prajitura cu rulouri Prajitura cu ness Prajitura bicolora P... -
Am avut parte de o dimineata foarte diversificata...frig, cald, zambete complice, tristete, liniste mortuara, ganduri neimpartasite, drumuri... -
O carte ce mi-a placut in mod deosebit este scrisa de o autoare mai putin cunoscuta (mentionez ca au fost putine carti citite de autori de s...
Sunt de acord cu tine. Şi eu procedez astfel în majoritatea situaţiilor. Orgoliul nu aduce nimic bun. Bineînţeles asta nu înseamnă că trebuie să ne lăsam călcate în picioare, dar nici să exagerăm.
RăspundețiȘtergere