De cand am inceput viata de studenta, mi-am facut un obicei sa citesc in maxi-taxi, astazi m-am apucat de Octavian Paler - Viata pe un peron...in urma cu un an am vrut sa o citesc, dar nu gaseam niciodata dispozitia necesara sa inteleg ceea ce incerca autorul sa exprime in cuvinte.
Nu am apucat sa lecturez decat 2 pagini, caci telefonul a sunat si gandul meu a zburat pe campii indepartate.
Ajungand in Bucuresti mi-am aruncat o privire asupra multitudinii de martisoare de la "1 mai", inceputul se anunta dizgratios, pana cand am vazut ceva ce mi-a captat atentia...nu am putut ezita si mi-am luat un martisor ce il reprezenta pe Tweety - personajul animat pe care il ador.
M-am dus vesela in statie la "105" pentru a ma indrepta catre Herastrau, unde urma sa ma intalnesc cu EL.
Dat fiind faptul ca asteptam nerabdatoare sa ies in parc, am plecat mai devreme de acasa, asa ca am ajuns inaintea lui;
Am profitat de aceasta ocazie sa ma plimb singura pe soseaua Kiseleff... in aer plutea o stare de liniste.
Oare i-am mai spus ca imi place sa fiu surprinsa?...cert este ca atunci cand a venit, a reusit sa ma faca sa plutesc si sa ma simt in al 9-lea cer. S-a purtat copilareste, dar cu toate astea m-a imbratisat cu putere.
Am purces catre parc impreuna, ne aminteam cu placere de prima noastra intalnire ce a avut loc in urma cu 2 ani in acelasi loc.
Ne-am plimbat, am facut multe poze, am fost la 2 cm distanta de a pune mana pe o veverita - frica din mine a fost mai puternica si m-a ajutat sa o ating.
Dupa multi ani am mancat pufuleti colorati, chiar daca nu mai sunt asa dulci cum imi aminteam eu, tot buni sunt.
Pentru cateva minute am lasat gandul kilogramelor in plus si am mancat cu pofta cartofi aromati. Consider ca numai EL este de vina ( :-"), caci nu am putut sa ii rezist privirii [verzi] pe care mi-a aruncat-o, nu mai pun la socoteala faptul ca sunt deliciosi de buni.
Nu in ultimul rand vreau sa mentionez faptul ca am primit un minunat martisor de la EL, am lasat aceasta fraza la sfarsit pentru a il tine pe jar - ca si cum am uitat acest detaliu al zilei de ieri. Nu stiu cu certitudine daca noua poza a blogului l-a inspirat sau pur si simplu faptul ca stia admiratia mea pentru fluturasi...l-a ajutat in alegerea martisorului.
Iti multumesc pentu acest pandantiv minunat, chiar daca sunt adepta martisoarelor...recunosc ca nu le mai port in piept de ani buni.
Nu a fost o duminica asa cum mi-am imaginat-o eu, am trecut cu vederea peste detaliile ce au facut ca aceasta zi sa fie uratica...adica nu vreau sa spun ca a fost frig, ci mai degraba nu am fost eu imbracata adecvat acestui anotimp :D;
Nu am apucat sa lecturez decat 2 pagini, caci telefonul a sunat si gandul meu a zburat pe campii indepartate.
Ajungand in Bucuresti mi-am aruncat o privire asupra multitudinii de martisoare de la "1 mai", inceputul se anunta dizgratios, pana cand am vazut ceva ce mi-a captat atentia...nu am putut ezita si mi-am luat un martisor ce il reprezenta pe Tweety - personajul animat pe care il ador.
M-am dus vesela in statie la "105" pentru a ma indrepta catre Herastrau, unde urma sa ma intalnesc cu EL.
Dat fiind faptul ca asteptam nerabdatoare sa ies in parc, am plecat mai devreme de acasa, asa ca am ajuns inaintea lui;
Am profitat de aceasta ocazie sa ma plimb singura pe soseaua Kiseleff... in aer plutea o stare de liniste.
Oare i-am mai spus ca imi place sa fiu surprinsa?...cert este ca atunci cand a venit, a reusit sa ma faca sa plutesc si sa ma simt in al 9-lea cer. S-a purtat copilareste, dar cu toate astea m-a imbratisat cu putere.
Am purces catre parc impreuna, ne aminteam cu placere de prima noastra intalnire ce a avut loc in urma cu 2 ani in acelasi loc.
Ne-am plimbat, am facut multe poze, am fost la 2 cm distanta de a pune mana pe o veverita - frica din mine a fost mai puternica si m-a ajutat sa o ating.
Dupa multi ani am mancat pufuleti colorati, chiar daca nu mai sunt asa dulci cum imi aminteam eu, tot buni sunt.
Pentru cateva minute am lasat gandul kilogramelor in plus si am mancat cu pofta cartofi aromati. Consider ca numai EL este de vina ( :-"), caci nu am putut sa ii rezist privirii [verzi] pe care mi-a aruncat-o, nu mai pun la socoteala faptul ca sunt deliciosi de buni.
Nu in ultimul rand vreau sa mentionez faptul ca am primit un minunat martisor de la EL, am lasat aceasta fraza la sfarsit pentru a il tine pe jar - ca si cum am uitat acest detaliu al zilei de ieri. Nu stiu cu certitudine daca noua poza a blogului l-a inspirat sau pur si simplu faptul ca stia admiratia mea pentru fluturasi...l-a ajutat in alegerea martisorului.
Iti multumesc pentu acest pandantiv minunat, chiar daca sunt adepta martisoarelor...recunosc ca nu le mai port in piept de ani buni.
Nu a fost o duminica asa cum mi-am imaginat-o eu, am trecut cu vederea peste detaliile ce au facut ca aceasta zi sa fie uratica...adica nu vreau sa spun ca a fost frig, ci mai degraba nu am fost eu imbracata adecvat acestui anotimp :D;
Deci sa incep cu inceputul:
RăspundețiȘtergere1 - Imi pare rau ca ti-am stricat cititul in maxi.
2 - Nu imi pare rau ca nu ti-am luat martisor cu papagalul ala galben si ciufulit
3 - Nu ai tinut cont de ora la care am zis sa ne vedem si ai venit special inainte
4 - Soseaua Kiseleff e mare..daca te plimbai pe toata nu mai aveai chef de parc
5 - Aminitirile ma chinuiesc...amintirile ma rascolesc
6 - Am facut aproape 150 de poze intr-o zi (asept plata pentru filmele folosite si pentru baterii)
7 - Tu erai mai speriata de veve(rita) decat ea de tine
8 - Ce mai conteaza cateva calorii in plus la cate am dat jos prin mers
9 - Atata iti trebuia sa uiti de martafoiul meu...nu are treaba cu blogul ca nici nu m-am gandit eu te stiu ca fiind fluturasul ala mic si albastru. Cu arici nu am gasit..crede-ma ca am cautat. Sper sa porti martisorul cu placere la lantisor si sa il mai schimbi cu cel de acum 2 ani.
10 - Data viitoare te imbraci mai gros si daca e cald tinem gecuta in brate (o car eu pt tine) decat sa mai faci frigul din nou. Asa ai realizat si tu ca eu te ascult :p
11 si 12 (zile importante pentru noi) - Te iubesc martafoiul meu cu ochi albastri si codite :*