O picatura astazi, o alta picatura maine... si uite asa se umple paharul cu sentimente mai putin placute. Apar clipele in care ne-am dori sa avem pe cineva alaturi...cineva care sa ne inteleaga sau cel putin sa ne faca sa credem ca vede si punctul nostru de vedere, chiar daca nu este cel corect...macar pe moment, pana ne linistim sa spuna ca noi avem dreptate si ca lumea este rea. Dar, atunci cand spiritele se calmeaza sa ne explice unde am gresit si ce crede ca ar trebui sa schimbam pentru ca in viitor sa nu mai ajungem in situatia asta.
Se spune ca problemele celor din jur sunt mai usor de rezolvat decat proprile probleme...deoarece pentru sine, stam si calculam fiecare miscare din diverse puncte de vedere, dar pentru ceilalti privim in perspectiva si spunem o idee/parere generala;
Sunt momente in care simti ca nimeni nu te intelege si ca lupti singur impotriva tuturor... ai vrea sa vorbesti dar nu stii in cine sa ai incredere, nu gasesti cuvintele potrivite sa te faci inteles si poate ca nu intelegi nici tu ceea ce simti cu adevarat.
In aceste clipe cel mai bine este sa bei o ciocolata calda si sa ramai in intimitatea camerei...sa plangi daca simti nevoia si sa te gandesti ce ai face daca cineva ar fi in situatia in care te afli tu.
Nu am probleme in clipa de fata, doar ca mi-am amintit de momentele in care aveam aceste stari negativiste si nici o persoana alaturi de mine. E greu sa te inchizi in sine si sa te lupti cu greutatile acestea...dar uneori este mai bine sa nu afle cei din jur cu ce te confrunti, caci ar putea profita de aceste momente.
Ajung la concluzia ca nu am nevoie de prieteni doar cu numele, nu vreau sa le ascult minciunile si cu atat mai putin sa le vad prefacatoria pe chip...prefer singuratatea din lumea mea solitara.
Nu vreau prieteni care sa le fie rusine cu mine si nici nu vreau sa le creez probleme din cauza faptului ca incalca pactul "prieteniei" cu persoane mult mai superioare decat mine.
Sunt o singuratica in ceea ce priveste prietenia cu persoane de genul feminin...dar in schimb am gasit cel mai bun prieten : EL.
Se spune ca problemele celor din jur sunt mai usor de rezolvat decat proprile probleme...deoarece pentru sine, stam si calculam fiecare miscare din diverse puncte de vedere, dar pentru ceilalti privim in perspectiva si spunem o idee/parere generala;
Sunt momente in care simti ca nimeni nu te intelege si ca lupti singur impotriva tuturor... ai vrea sa vorbesti dar nu stii in cine sa ai incredere, nu gasesti cuvintele potrivite sa te faci inteles si poate ca nu intelegi nici tu ceea ce simti cu adevarat.
In aceste clipe cel mai bine este sa bei o ciocolata calda si sa ramai in intimitatea camerei...sa plangi daca simti nevoia si sa te gandesti ce ai face daca cineva ar fi in situatia in care te afli tu.
Nu am probleme in clipa de fata, doar ca mi-am amintit de momentele in care aveam aceste stari negativiste si nici o persoana alaturi de mine. E greu sa te inchizi in sine si sa te lupti cu greutatile acestea...dar uneori este mai bine sa nu afle cei din jur cu ce te confrunti, caci ar putea profita de aceste momente.
Ajung la concluzia ca nu am nevoie de prieteni doar cu numele, nu vreau sa le ascult minciunile si cu atat mai putin sa le vad prefacatoria pe chip...prefer singuratatea din lumea mea solitara.
Nu vreau prieteni care sa le fie rusine cu mine si nici nu vreau sa le creez probleme din cauza faptului ca incalca pactul "prieteniei" cu persoane mult mai superioare decat mine.
Sunt o singuratica in ceea ce priveste prietenia cu persoane de genul feminin...dar in schimb am gasit cel mai bun prieten : EL.
Se pare ca ai luat in calcul si ipoteza cum ca "ai cauza probleme datorita pactului prieteni lor"...ma mir ca ai bagat in seama asta :)
RăspundețiȘtergereMda... cred ca toti trecem prin stari de genul. Si e chiar trist...
RăspundețiȘtergereLa mine solutia e sa ies din camera. Daca raman...e mai rau.
Ce ciudat sentiment sa fii inconjurat de oameni si totusi sa te simti singur. :(