Astăzi nu e doar o zi din aprilie. Este ziua în care sărbătoresc un vis care a prins rădăcini și a crescut odată cu noi. 💛
Se împlinesc 4 ani de când am pășit în casa noastră — eu, soțul meu și copilul cel mare. Țin minte emoția aceea amestecată cu teamă, bucuria și nesiguranța de început. Și mai țin minte că, atunci, fetița noastră era încă în burtica mea… promisiunea unei iubiri și mai mari.
Astăzi suntem patru. Patru oameni, patru inimi, o singură casă… acasă. 🤍
Pentru mine, „acasă” nu a fost niciodată doar un loc. A fost un vis din copilărie. Îmi doream o oază de liniște, un spațiu al meu, în care să trăiesc liber, fără să simt că trebuie să dau explicații pentru lucrurile simple: pentru cine îmi trece pragul, pentru cum aleg să-mi așez viața, pentru micile imperfecțiuni care, de fapt, spun o poveste.
Și nu a fost ușor. Au fost suișuri și coborâșuri, momente de îndoială, oboseală, poate chiar lacrimi. Dar toate au făcut parte din drumul nostru. Din construcția nu doar a unei case, ci a unei familii.
Astăzi privesc în jur și văd mai mult decât pereți sau mobilier. Văd râsete, pași mici pe podea, seri liniștite și dimineți grăbite. Văd iubire în formele ei cele mai reale.
Sunt recunoscătoare. Pentru „noi”. Pentru că, împreună cu Mister, am avut curajul să visăm și răbdarea să construim. Pentru copiii noștri — cele mai de preț comori ale noastre.
4 ani de acasă.
4 ani de „noi”. ✨
Și abia aștept tot ce urmează.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: