Respir

Mi-am gasit un moment de respiro. Am avut cateva zile de munca asidua... am visat cu ochii deschisi la ziua de astazi.
Imi era dor sa dulcegatesc, am intrat in bucatarie pentru ritualul zilnic de gatit pentru familie, dupa care a urmat timpul meu cu ingredientele dulci - am facut un galette de piersici cu mure si coacace.
Ma simt linisita cand ma gandesc ca mai am trei ture de munca si intru in concediu pentru aproximativ o luna.
Imi doresc cu ardoare sa ma deconectez de la ritualurile cotidiene.
O sa mai urmeze un santir acasa, modificarile nu au luat sfarsit, dar o sa vina si vremea in care o sa privesc cu mandrie la toate schimbarile. Am investit timp, bani si suflet in tot ceea ce am facut alaturi de familie in aceasta casa...sper  ca de acolo de sus bunicii sa fie mandrii de noi.

Sufleteste ma simt putin sifonata. ma gandesc la oamenii de langa mine, oamenii cu care am considerat ca pot avea o oarecare intelegere, insa undeva, candva fiecare isi vede interesul si sapa pentru binele propiu.
Desi par o persoana slaba de ingeri si usor de ranit, am invatat sa fiu puternica in fata acestor indivizi ce se hranesc cu durerea mea. Vreau sa ii las sa ma vada puternica si nepasatoare.
Mereu am zis ca nu mai comunic cu oamenii, insa e greu sa iti petreci 16 ore langa un om si sa nu vorbesti ce te doare... stiu ca nu e imposibil si asta ma face sa fiu mai atenta pe viitor.