M-am trezit de dimineață cu gândul la invitațiile pe care urma sa le termin pana la prânz. Aveam puține emoții...tumpul ne presa și nu aveam toate materialele necesare.
Totul este bine când se termina cu bine... Am terminat și mâine urmează sa fie livrate.
As mai face asta încă odată dacă as avea ocazia. Îmi era dor sa îmi pun mânuțele la treabă.
Într-un fel ma gândesc și la viitorul meu... As vrea sa se concretizeze curând... Sa știu pentru ce lupt.
Am momente în care îmi vine sa fug și sa renunț la tot... Simt ca bat pasul în loc.
Ma uit în jurul meu... Și ma simt pregătita sa i-au viata în piept. Dar nu pot sa fac asta singura.. Aștept dar nu știu ce aștept.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: