Feeling confused

Uneori ma intreb de ce diferenta de perceptie ma raneste atat de tare...
Nu cred in diferenta dintre sexe si nici in jumatati de masura...eu vreau totul sau nimic, vreau sa simt ca ceea ce fac este apreciat si imi doresc ca ceea ce se face pentru mine sa fie pentru Noi.
Stiu suna al naibii de ciudat, insa vreau sa il stiu pe el fericit inainte de toate, chiar daca asta ar insemna ca anumite decizii sa ma raneasca, as alege aceasta varianta stiind ca el face ce isi doreste... insa asa cum gandesc eu, o face si el...poate chiar mai incapatanat ca mine, asa ca simt cum deciziile sunt influentate de zambetul si dorintele mele.
De ce se multumeste cu fericirea mea si nu o cauta si pe a lui personala?  Oare a mea este suficienta pentru doi?
Suntem fericiti amandoi in situatia de fata, poate mai mult ca niciodata. Lucrurile au evoluat frumos intre noi si am inceput sa ne intelegem din cuvinte nerostite. Simt ca am luat decizia potrivita sa raman alaturi de el pe acest drum; Viata mi-a dat greutati pe care sa le depasesc in bretele sale...sa ma sprijine si sa ma ajute. Ii multumesc pe aceasta cale pentru faptul ca a avut rabdare sa ma cunoasca, sa ma descoasa de temeri si sa ma ajute sa trec peste ele.
Am spus eu acum mult timp ca nu o sa mai iubesc la fel,ceea ce am si facut, acum o simt mai intens, mai apasat si mai romantic. In sfarsit am ceea ce mi-am dorit aproape de mine.