Sa incep sa povestesc o parte din ultimele zile pe care le-am petrecut la foc continuu. Dupa ce am stat in bucatarie ore in sir, ma gandeam ca poate chiar este o camera de zi foarte relaxanta, atat timp cat nu eram tentata sa gust din preparatele pe care le faceam;
Am ticsit frigiderul cu tot felul de prajiturele, mancaruri si bauturi racoritoare.
Am mai spus si ma repet, am momente in care nu inteleg de ce trebuie sa facem atat de multe feluri de mancare pentru o singura zi ... personal as putea sa ma multumesc cu ceva mai deosebit si atat - am inteles si insemnatatea de a sarbatorii anumite momente calendaristice prin diversitate de ofrande, dar cu toate acestea inca sunt in dubiu de ceea ce o sa fac in viitorul indepartat cand o sa fiu singura la casa mea.
Revenind la lucruri "palpabile" - dupa multi ani am petrecut Pastele departe de casa. Nu pot sa spun ca nu a fost frumos, dar sunt si momente in care intimitatea casei face ca sarbatoarea sa fie mai placuta.
M-am distrat alaturi de cativa oameni despre care auzisem doar povesti, acum ei reprezinta fiinte reale si au capatat o infatisare in amintirile mele.
Las detaliile pentru alte momente, acum prefer sa scriu cu cerneala invizibila despre aceste clipe ... nu am apucat sa imi fac ordine in ganduri si imi este teama sa nu ma pripesc si sa spun lucruri pe care mai tarziu nu le-as mai simtii.
Iar a inceput sa ma intepe inima in miez de noapte, sa simt cum ceva ma strange de gat si nu ma lasa sa respir suficient de mult ... o caldura imi cuprindea intreg corpul si ...
dimineata am descoperit ceea ce am cu adevarat: o alta raceala cu multe alte simptome mici care ma fac sa ma simt ca o leguma de primavara.
O imbratisare, un gand bun, o bezea, un cuvant dulce ... sau orice alt lucru care ar putea sa imi aduca zambetul pe buze este bine venit.
Am ticsit frigiderul cu tot felul de prajiturele, mancaruri si bauturi racoritoare.
Am mai spus si ma repet, am momente in care nu inteleg de ce trebuie sa facem atat de multe feluri de mancare pentru o singura zi ... personal as putea sa ma multumesc cu ceva mai deosebit si atat - am inteles si insemnatatea de a sarbatorii anumite momente calendaristice prin diversitate de ofrande, dar cu toate acestea inca sunt in dubiu de ceea ce o sa fac in viitorul indepartat cand o sa fiu singura la casa mea.
Revenind la lucruri "palpabile" - dupa multi ani am petrecut Pastele departe de casa. Nu pot sa spun ca nu a fost frumos, dar sunt si momente in care intimitatea casei face ca sarbatoarea sa fie mai placuta.
M-am distrat alaturi de cativa oameni despre care auzisem doar povesti, acum ei reprezinta fiinte reale si au capatat o infatisare in amintirile mele.
Las detaliile pentru alte momente, acum prefer sa scriu cu cerneala invizibila despre aceste clipe ... nu am apucat sa imi fac ordine in ganduri si imi este teama sa nu ma pripesc si sa spun lucruri pe care mai tarziu nu le-as mai simtii.
Iar a inceput sa ma intepe inima in miez de noapte, sa simt cum ceva ma strange de gat si nu ma lasa sa respir suficient de mult ... o caldura imi cuprindea intreg corpul si ...
dimineata am descoperit ceea ce am cu adevarat: o alta raceala cu multe alte simptome mici care ma fac sa ma simt ca o leguma de primavara.
O imbratisare, un gand bun, o bezea, un cuvant dulce ... sau orice alt lucru care ar putea sa imi aduca zambetul pe buze este bine venit.
Ralu eu îţi trimit multe multe îmbrăţişări şi gânduri bune şi sper din tot sufletul să te faci bine repede.
RăspundețiȘtergereSe pare că nu ne asemănăm doar în gusturi, ci şi în rapiditatea cu care reuşim să căpătăm aceste viroze.
Vorba unui prieten suntem "sensibiloase".
RăspundețiȘtergereNe facem noi mari si o sa luptam mai mult cu raceala si restul virusilor care vor sa se "dea" la noi.
Cu siguranţă. :))
RăspundețiȘtergere