Tot ce se petrece ma deruteaza. Nu stiu ce sa mai cred, ce sa fac sau cum sa fac ca totul sa fie bine.
Ipocrizia unor persoane reuseste treptat sa ma lase rece. Dar cu toate astea imi este greu sa ma despart de ea... persoana in cauza. As vrea sa nu imi pese deloc acum, sa pot sa ii intorc spatele asa cum a facut si ea, dar stiu ca sunt mai sufletista ca ea si asta ma face sa las de la mine o usita deschisa.
Am invatat dintr-un cerc vicios ca fiecare om are un destin conturat, iar atunci cand gresesc revin cu coada intre picioare la persoanele pe care le-au ranit.
Nu imi place sa le rad in fata sau sa le spun "ti-am zis eu", dar cate-o data asa ar merita.
Inca ma mai gandesc daca sa trimit sau nu un mesaj in aceasta seara... poate ca las decizia sa vina de la sine, sa vad cand intervine cu adevarat dorul - dar inca nu am o decizie pe care vreau sa o urmez.
marți, noiembrie 02, 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Dor și doare
Sunt momente în care dezamăgirea nu mai doare ca o rană deschisă. Se așază tăcut și îți schimbă felul în care privești tot ce vine spre tine...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....
-
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Afară plouă mărunt. E frig, iar vântul bate parcă în același ritm cu gândurile mele. Sunt zile în care simt că totul în jurul meu se clatin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: