Povestea unui suflet

Am emotii. Urmeaza sa ma duc pe teren sa iau primul interviu. Simt cum cuvintele se pierd in neant, iar eu cu o privire pierduta incerc sa depasesc situatia penibila. Am incercat sa ma pregatesc sufleteste dar parca nu observ nici o schimbare in bine, ci mai degraba o agitatie copilareasca. Adesea i-am incurajat pe ceilalti ce sa faca atunci cand sunt in fata unui moment emotionant, dar in cazul meu nu stiu cum sa ma ajut. As face baloane din guma colorata, m-as juca cu o minge anti-stres, as rasuci pixul asa cum faceam adesea la ora de romana...dar nimic din toate acestea nu se cuvin facute intr-un astfel de moment. Am nevoie de o imbratisare! Am observat o ceva straniu la aceasta postare, fiecare fraza incepe cu litera A ... daca as crede in superstitii m-as gandi la englezi pentru ca la ei litera A inseamna cel mai bun calificativ. Acum daca tot am constatat aceasta "chichita de imagine" nu o sa ma abat de la aceasta litera si o sa scriu in acelasi ritm de "a". A...

10 Things About Me - vazute din perspectiva LUI: 91. "Te stresezi foarte repede. " - Nu neg asta, stiu ca sunt panicoasa atunci cand ceva nou se iveste in calea mea. 92. Profiti de faptul ca arati ca o copila. - Profit? In ce sens ... doar pentru ca imi fac codite si imi permit sa ma prostesc... 93. "Nu vrei sa te tunzi" - Uneori imi vine sa ma tund, sa il scurtez macar pana la umeri... dar ceva ma indeamna sa il las asa cum este. Imi este teama de o schimbare de infatisare. 94. "Faci dulciuri bune." Lingusitor mic, spui asta doar pentru a face prajitura cu banane? 95. "Ai rabdare sa faci orice." Imi place sa realizez lucruri handmade, atat pentru mine cat si sa le ofer celor dragi - chiar daca sunt facute cu stangacie. 96. "Ai o obsesie legata de trandafiri albastrii." Recunosc, nu stiu cum a aparut aceasta obsesie ... dar cert este ca imi doresc si pe rochia de mireasca cativa trandafiri albastrii. 97. "Iti amintesti detaliile....

Capitolul precedent s-a terminat brusc fara a intra in detalii - asta nu pentru ca nu mi le amintesc ci pentru ca simteam nevoia sa strang cat mai multe intamplari pe care sa le reunesc intr-un singur capitol...cu timpul am realizat ca as putea sa fac un capitol din fiecare intalnire. Capitolul 7 reprezinta pentru mine sclipirea de care aveam nevoie atunci cand eram intr-un moment de cumpana. Intr-o zi a lunii martie trebuia sa ne intalnim pentru a ii comunica decizia pe care am luat-o cu privire la NOI, imi amintesc si acum fiorii pe care ii aveam cand ma gandeam ca sunt incapabila sa ii spun ca imi este drag, tin la EL - doar ca nu vreau sa spargem bariera. Eram o lasa, asa ca am evitat sa ma intalnesc cu EL... acum recunosc ca nu am procedat corect avand in vedere multele momente in care ii aratam o afectiune mai intensa decat cea de prietenie. Inevitabilul s-a produs: ne-am certat prin intermediul internetului si EL era hotarat sa renunte definitiv la mine; M-am speriat foarte ta...

81. Ador macii, pentru ca sunt foarte sensibili....sunt niste flori pline de sentimente. 82. Intr-un mod bizar mi-am dat seama ca imi place melodia - " Jon Lilygreen & The Islanders - Life Looks Better In Spring " 83. Sunt o "zambicioasa" incurabila... cred ca as putea sa injur zambind. 84. Adesea ma surprind vorbind mult. 85. La o prima vedere sunt o persoana retrasa si rezervata de cuvinte, dar cu timpul ma acomodez si incep sa imi arat personalitatea atat cat consider ca este de cuviinta. 86. Sunt studenta in anul II la facultatea de Jurnalism, Comunicare si Relatii Publice. 87. Cei apropiati imi spun ca ma desconsider mult... eu prefer sa nu spun lucruri marete despre mine dar pe cat posibil sa arat contrariul a ceea ce spun. 88. In clipa de fata locuiesc la Etajul 3 doar virtual. 89. Sunt nascuta in anul 1989. 90. Personal ma vad inca un copil.

Ma gandesc ca poate ar trebui sa o las mai moale cu scrisul pe blog, am ajuns in punctul in care nu mai sunt capabila sa scriu despre sentimentele noi ce ma inconjoara... Mereu descriu ceea ce simt cu niste cuvinte mici dar sincere... mereu aceleasi cuvinte pe care le repet la infinit. Nu fac asta intr-un mod voit...dar simt ca am obosit sa caut cuvinte; Daca spun "imi este dor" parca nu are trairea sufleteasca pe care o are in inima mea. Daca spun "ii urasc" stiu ca acest cuvant este mult prea impunator fata de ceea ce simt, dar nu gasesc un alt cuvant care sa se apropie de adevar. Este mult mai usor doar sa traiesc ceea ce simt si sa nu mai descriu in simboluri. Daca recitesc ceea ce am scris, constat ca o parte din ganduri reprezinta trairile insasi, dar cealalta parte este doar o incercare de asemanare a realitatii in cuvinte; Sunt incapabila sa descriu cu exactitate comorile ce dainuiesc in viata mea. Ma simt parasita de stropul de inspiratie cu care am inceput...

Racoarea placuta a diminetii m-a surprins in cautarea unei imbratisari, cum EL nu era langa mine am luat pilota in brate, si m-am cufundat in caldura patului. Am lenevit cateva minute - dar cum spune o vorba din popor " ce e mult strica" ... asa ca m-am ridicat pentru a incepe activitatile pe care mi le-am propus pentru aceasta zi; Totul a decurs conform planului pe care mi-l schitasem in minte. Este ora pranzului, caldura soarelui ne moleseste si ne indeamna sa consumam lichide sau o inghetata buna de vanilie. In ultima perioada m-am gandit la multe lucruri ce ma framanta mai mult sau mai putin... ganduri ce dau deliciul sau insatisfactie unor zile... Aseara in timp ce vorbeam cu Silvy am atins un subiect pe care eu il inchisesem de foarte mult timp intr-un cufar cu sentimente negative, dar daca am fost nevoita sa deschis cufarul acum o sa vorbesc despre asta. Nu intru foarte mult in detalii pentru ca nu are rost sa dau nume si intamplari concrete... ideea in mare este aceea...

De cateva zile soarele zambeste larg si isi arata puterea cu care a fost inzestrat. Ne imbratiseaza pe toti cu bratele sale lungi si ne incalzeste... este inceputul unei iubiri excesive pe care soarele si-o manifesta. Ma cuprinde o stare de apatie. Cand ma gandesc ca mai este putin pana la sesiune si nu am nici o tragere de inima sa invat... dar daca trebuie - o sa o fac si pe asta. Mi-ar fi placut sa stau in aer liber si sa rasfoiesc materia pentru examene, dar glasul copiilor se aude pretutindeni si imi distrage usor atentia. Ma afund intre cei patru pereti ai dormitorului si imi impun sa invat. Nu stiu de ce, dar mi se intampla adesea ca inainte de examene sa imi descopar o pasiune ascunsa pe care sa nu o pot duce la bun sfarsit din cauza lipsei de timp liber. Dupa ce nebunia sesiunii dispare, apar alte si alte lucruri de facut si ceea ce imi doresm sa fac inainte dispare in neant. Imi este dor sa ma joc... atat badminton cat si alte jocuri pe care le practicam in copilarie si pe ca...

Astazi sunt dezamagita de mine... simt ca nu reusesc sa fac nimic bine. Am incercat sa fac mici nimicuri care sa ma incante pe mine personal dar sa ii faca si pe cei dragi sa fie mandrii de mine. Rezultatul a fost greu de descris in cuvinte. Poate ca ar trebui sa aplic lectia de "daca mie-mi place e tot ce conteaza", dar pentru mine conta la fel de mult si incantarea pe care puteam sa le-o ofer celorlalti... am dat-o in bara! Nu sunt pesimista, asa ca nu o sa spun ca este o zi urata pentru mine, ci prefer sa cred ca este doar o zi fara nici o semnificatie. As vrea sa ies la plimbare, sa privesc peisajul statornic ascultand in casti muzica preferata, gandindu-ma la tot ceea ce imi inunda mintea in aceste clipe. Saptamana aceasta ma bucur de timpul liber de care dispun, mi-ar placea sa nu mai analizez in detaliu toate sentimentele ce imi trec prin ganduri si inima. Vreau sa las totul sa decurga de la sine. Parerile sunt impartite, dar imi doresc sa realizez odata pentru totdeau...

Exista mereu momente de incertitudine si clipe de disperare in gandire... dar totul este trecator. Vreau sa spun ca acum simt cum imi circula prin vene sentimentul de liniste sufleteasca. Mi-am dat seama ca am fost o prostuta care reuseste sa se sperie mult prea repede si sa creada ca vina ii apartine in totalitate... masura pe care am luat-o pentru a preveni un dezastru s-a dovedit a fi mai mult decat benefica... pot spune ca mi-a inveselit starea de spirit si m-a adus intr-o lume pe care o uitasem in ultima perioada. Am ajuns in punctul in care ceea ce imi doresc se indeplineste cu conditia ca si eu sa fac un pas spre aceasta realizare. Nu stiu daca pot sa numesc acest lucru ca fiind o parte de optimism, cert este ca si astazi am reusit sa ma simt minunat si sa imi fac ziua mai frumoasa. Incerc sa gasesc solutia cea mai potrivita pentru tema ce urmeaza sa o realizez cat de curand. Simt cum in capul meu este o batalie zbuciumata :gandurile si ideile se contrazic. As vrea sa ma opresc ...

Ma simt un copil in adevaratul sens al cuvantului.... m-am asezat in fata oglinzii pentru a imi face doua codite - acest lucru nu reprezinta ceva neobisnuit pentru mine, doar ca astazi am simtit nevoia sa ma prostesc asemeni unui copil rasfatat dar cuminte. Debordez de energie pe care vreau sa o imparc cu ceilalti; Este o zi frumoasa de sfarsit de primavara, chiar daca vantul adie putin nu ma deranjeaza deloc... pot sa ma descalt si sa alerg cu picioarele goale prin iarba proaspata. In aer se simt diverse miresme ce ma fac sa plutesc si mai adanc catre lumea mea colorata in culori pastelate. Ieri am cules un buchet de iasomie. Cand il privesc vad un zambet pe care il ofera florile... imi place sentimentul acesta de veselie inocenta. Ma pregatesc sa ies pe afara, sa profit din plin de minunata zi de luni. Sincera sa fiu, am trecut cu vederea peste momentul in care unii oamenii au o revelatie si isi dau seama ca nu toate degetele de la o mana sunt la fel. Nu trebuie sa las un astfel de ...

Cuvintele nu isi mai au rostul. Trebuie sa pastram un moment de tacere si sa ascultam gandurile personale...numai ele pot oferi raspunsul potrivit. Poate ca acum totul pare incurcat si fara scapare... dar timpul o sa faca ordine in rafturile mintii si o sa aduca linistea pe care o cautam. Am trecut adesea prin momente in care credeam ca situatia a pornit intr-un labirint din care nu mai pot sa ies. Timpul m-a invatat sa am rabdare si sa nu pun intotdeauna raul in fata... orice intamplare rea care se petrece o sa aduca de la sine si clipe de luciditate in care o sa realizam ca viata e frumoasa si merita traita oricum ar fi ea. Ne atasam de anumite momente care ne fac deosebita placere sa le traim, dar putem oricand sa ne schimbam "tabieturile". Cu timpul am inceput sa renunt la anumite clipe fara sa-mi dau seama si sa descopar alte momente... nu pot sa le enumar acum caci sunt multe, cert este ca unele s-au pastrat in timp, altele s-au cizelat iar celelalte s-au pierdut in ob...

Ce vreme ciudata. Daca ieri faceam un fel de "sâc-sâc" pentru ca vremea isi arata coltii, astazi simt ca inebunesc in casa. Am fost cam o ora pe afara, dar parca timpul a trecut prea repede si revenirea la locul de unde am plecat a fost mai groaznica. Se resimte o stare de "sarbatoare" in care linistea dainuieste alaturi de un praf magic de somnolenta. Uneori am impresia ca sunt intr-o incapere in care peretii se apropie de mine cu pasi repezi si mai au putin pana sa ma transforme intr-un afis banal. Imi doresc sa simt primavara asa cum era in copilarie, sa simt venirea verii ca pe un prilej de bucurie. Sunt ganduri ce se ingramadesc sa iasa de acolo...sa se afirme si nimic mai mult, dar oare ele nu vad ca nu au nici un sens? Nu inteleg de ce ma cuprinde o stare ciudata de apatie. De cateva zile simt cum un dor imi circula prin vene si as vrea sa tip pentru a ma elibera de aceasta stare, dar totul se petrece undeva in interior si oricat m-as manifesta dorul ramane, ...

Am terminat de scris pentru swap... pot sa spun ca a fost mai simplu decat ma asteptam, doar ca am fost putin incurcata in ganduri in ideea de a nu scrie prea mult sau lucruri ce nu au nici o insemnatate pentru joc. Sunt foarte nerabdatoare sa vina ziua cu pricina si sa descos o alta persoana, pe care sper sa o bucure cadoul pe care il voi confectiona special pentru ea. Nu vreau sa zboare timpul mai repede, caci asa s-ar apropia sesiunea mea... de care imi este putin teama - ca de fiecare data inainte de examene. Simt cum ceva ma preseaza atunci cand intru in sesiune si nu imi da pace sa respir, parca timpul intra intr-o alergare continua si uita sa mai stea in loc macar pentru cateva clipe. Stateam cu o chifla de paine calda in fata si priveam cum aburul se duce in nestire...se ascunde in neant si ramane acolo pitit pentru tot restul vietii (daca pot spune asa). Ma gandeam ca este un joc trist intre viata si anumite lucruri ce dispar pentru totdeauna. Poate ca asa au disparut si picat...

71. Mi-ar placea sa am multe parfumuri cu miros de: bujor, iasomie, tei, zambile, mixandre.... 72. Am o catelusa cockerita. Nu stiu daca este cea mai inteligenta, frumoasa, ascultatoare fiinta - dar pentru mine este unica si speciala. 73. Sunt o fire romantica, si din aceasta cauza mi se intampla sa plutesc pe nori pufosi in care doar sentimentele de dragoste sunt invitate, iar rautatile gratuite sunt trimise in purgatoriu. 74. Imi place sa-mi amintesc despre diverse lucruri pe care le-am trait...si mai ales sa povestesc cu persoanele partase despre aceste momente. 75. Vreau sa fac o fapta buna, dar pana nu o duc la bun sfarsit nu dezvalui despre ce este vorba. Stiu sigur ca cineva s-ar bucura tare sa afle ce pun la cale... 76. Am avut o perioada in care scriam poezii, nu foarte reusite...dar care reuseau sa ma faca sa ma simt altfel. Credeam ca versurile respective pot arata ceea ce cuvintele mele nu o faceau. 77. Pastrez inca toate carnetele de note pe care le-am avut - atat in gener...

Mi se intampla cate-o data sa fiu invadata de multe intrebari ce nu au nici o legatura cu viata mea, dar care ma framanta in ideea de a gasi un raspuns logic... de a intelege ce se petrece cu cei din jurul meu. De curand m-a lovit intrebarea :" Poti sa vezi in acelasi timp mai multe persoane ca pe niste "potentiale viitoare iubiri" - asta in ideea in care cineva este in inima, gandurile, visele si trairile tale...dar, cu toate astea nu este al tau... ?" Nu stiu daca m-am exprimat pe intelesul tuturor, nu stiu daca as putea face asta. Uneori ma intreb daca doar eu am patit sa fiu dedicata din toate punctele de vedere in atingerea unui scop. Daca cineva imi atraga atentia... reusea sa ma faca sa analizez in detaliu si sa nu mai vad pe altcineva. Poate ca asta era o coliparie in care ma incredeam si credeam cu tarie ca pot face asta. Viata o fi altfel, nu neg asta... Mi se intampla si mie sa imi placa cineva pentru diverse lucruri, poate pentru ca "avea o voce apa...

Uneori cei din jurul meu incearca din rasputeri sa se joace cu rabdarea si nervii mei. Ei fac tot posibilul sa ma scoata din minti si sa ma aduca intr-o stare ciudata pe care o urasc enorm. Nu stiu de unde gasesc puterea sa ma calmez si sa trec cu vederea peste toate gafele pe care le fac sau le zic ei; Oare intr-o zi am fost si eu la fel de enervanta pe cat am simtit eu ca au fost ei astazi? Brrr imi este groaza sa ma gandesc prea mult la asta ... poate chiar si eu am avut astfel de momente. Gata!. Nu mai simt nimic din ceea ce am scris mai sus ... totul a trecut ca picaturile de ploaie si acum simt cum iese soarele pe strada mea. Zilele trecute am vazut ceva ce mi-a placut mult ... astazi m-am gandit sa pun in practica, dar nu sunt multumita de rezultat :( Poate ca in timp totul o sa arate altfel, dar mai are nevoie de imbunatatiri. Ce-i drept sunt mandra ca am incercat, altfel as fi stat mereu cu gandul "cum mi-ar fi iesit daca incercam...? ". Lucrurile ce par banale...une...

61. Imi plac bomboanele "alpenlibe". Bomboanele (mai sus amintite) sunt adorabile la gust, mai ales cele cu: caramel, banane, frisca si capsuni; Imi place sa spun ca acesta este gustul copilariei. 62. Nu trece nici o zi fara sa zambesc. Motive sunt destule... cert este ca simt ca zambind ziua pare mai vesela si optimista. 63. As vrea ca macar pentru o zi sa am parul drept. Natural il am ondulat, chiar daca uneori ma supara...recunosc ca este destul de usor sa-l aranjez. 64. Incerc sa fac tot felul de lucruri chiar daca uneori simt ca nu o sa ies castigatoare in situatile respective. Important este sa incerc. 65. Adesea ma surprind folosind diverse nimicuri pentru a crea ceva nou si unic. 66. Sunt de parere ca nu exista lucruri speciale pentru barbat, cum nu sunt nici lucruri pentru femei... la urma urmei suntem oameni cu puteri diferite si fiecare facem atat cat putem. 67. Nu mi-a fost niciodata rusine sa particip la curatenia in locuri publice, aici ma refer in curtea scolii...

O carte ce mi-a placut in mod deosebit este scrisa de o autoare mai putin cunoscuta (mentionez ca au fost putine carti citite de autori de sex feminin). Alaturi de ‘Dama cu Camelii’ a lui Al. Dumas Fils, ‘Mataniile’, scrisa de Florcene L. Barclay, sunt doua carti pe care le-as recomanda cu caldura oricarei firi sensibila si care inca mai crede in posibilitatea existentei iubirii fara margini, chiar si atunci cand sortii nu sunt favorabili. Subiectul romanului se invarte in jurul Domnisoarei Ioana Champion, o femeie la treizeci ani, la inceputul romanului, “inchisa intr-un exterior realmente putin simpatic, dar adevarul era ca pana acum nu gasise inca nici un barbat care sa fi avut curiozitatea sa caute pe femeia perfecta, dincolo de acest exterior care poate era numai o masca” si Garth Dalmain, un tanar frumos si talentat, dorit de orice femeie. Chiar daca cei doi se cunosteau de ani buni, abia cand Garth o auzi pe Ioana cantant “Mataniile”, ajunge sa se indragosteasca de aceasta. Apo...

Am facut ceva de care imi pare rau. Promit sa remediez problema cat mai repede cu putinta, nu imi place situatia in sine si as vrea sa nu fi auzit acele cuvinte rostite pe un ton putin indiferent dar in acelasi timp rautacios. Da, sunt trasaturi care se bat cap in cap... dar cu toate astea este exact ceea ce am simtit in timp ce ascultam timida raspunsul la intrebarea pe care am sovait sa o pun. Uneori este bine sa nu faci acel pas in fata daca nu te consideri puternic pentru tot felul de intamplari ce ar putea aparea de niciunde. "Stai in banca ta" - ar spune cineva - dar uneori avantul este deja facut si zarurile sunt aruncate pe masa... este tarziu sa dai inapoi tot ceea ce ai inceput. Sa-mi fie invatare de minte - as spune eu - dar sentimentele interioare nu imi dau pace, nu pot trece cu vederea aceasta intepatura pe care am primit-o. Chiar daca doare, nu e ceva insuportabil peste care sa nu trec cu vederea... intr-un fel sau altul ma asteptam ca situatia sa decurga ...

Poate ca nu ma asteptam sa treaca asa repede problema, dar uite ca totul a fost sters cu un burete magic si situatia a luat-o pe un drum bun. Zilele astea m-am simtit de parca as fi avut o dubla personalitate. Nici nu am apucat sa realizez cu exactitate care parte imi place mai mult... gaseam ceva placut si neplacut in fiecare moment. Totul este bine ca acum situatia a intrat pe fagasul normal si ma pot intorce... acolo unde imi este locul. Daca ar fi sa povestesc ce am facut astazi, as avea numai lucruri minunate de spus. Nu vreau sa intru in detalii caci apoi as sparge bariera de personalitate si astazi nu vreau sa fac acest lucru. Simt cum in jurul meu se amesteca o stare de oboseala cu una de fericire. E ceva mirific sa simt aceste sentimente cum roiesc si totusi nu castiga nici una intreg “teritoriul”. Am avut parte de discutii ciudate din punct de vedere al logicii dar interesante din perspectiva intelegerii. Daca tot vorbeam zilele trecute despre florile acestei perioade, vreau ...

O alta zi ploioasa... Gandurile se amesteca cu picaturile de ploaie. As avea multe de spus, dar nu vreau sa-mi para rau ca am facut-o...uneori este mai bine sa pastrez gandurile doar pentru mine. In felul acesta nu las nici o marturie scrisa, deci nimeni nu ma poate acuza. Poate ca gandurile mele sunt trecatoare la fel ca si ploaia; Din fiecare experienta de viata am avut cate ceva de invatat, chiar daca nu mi-am dat seama pe moment, atunci cand am avut mai mare nevoie de un sfat mi-am amintit de anumite experiente de viata si astfel am ajuns sa depasesc situatia intr-o maniera potrivita. Uneori este bine sa tac si sa nu spun nimic, pentru ca fiecare cuvant ar putea agrava situatia. Nu-mi place situatia in sine, dar nu depinde nimic de mine pentru ca totul sa devina la normal. Ceea ce mi-a stat in putinta am facut... acum ramane ca timpul si destinul sa-si faca datoria. Sunt putin agitata cand vine vorba de asteptare, dar cu toate astea acum incerc sa fiu rabdatoare si sa sper din tot ...

In mare parte mi-am satisfacut dorintele copilaresti pe care le-am avut ieri. Ziua a fost mai speciala decat ma asteptam. Am reusit in proportii mari sa ma abtin de la cicalelile gratuite pe care le fac adesea. Cred ca acesta a fost un prim pas pentru schimbarea despre care am tot pomenit... poate ca nu trebuie sa ii spun "schimbare", ci mai degraba "revenire la normal". Ador vremea aceasta care alterneaza de la cald la recele acela placut ce te face sa simti ca traiesti la o alta intensitate. Am scapat de lucrurile incomode pe care le purtam pe timp de frig. Acum pot sa ma bucur de bluzite vaporoase, tricouri colorate si frumos imprimate, fustite, rochite si multe alte articole ce numai vara isi gasesc momentul oportun pentru a fi imbracate. Acesta este timpul potrivit pentru visare, plimbare, alergare, rasete, discutii lungi si interesante. Miroase a iasomie. Este un miros placut de primavara tarzie. Imi pare bine ca primele flori de iasomie le-am cules impreuna c...

51. Imi castig singura banii de buzunar. 52. Adesea imi petrec timpul in bucatarie incercand sa prepar retete noi pentru a ii surprinde pe cei dragi; Nu toate ies asa cum scrie in reteta sau cum mi-as fi dorit eu, dar de cele mai multe ori (spre surprinderea mea) ceea ce am preparat se mananca si nimeni nu a patit nimic pana acum. 53. Nu imi place sentimentul pe care il am atunci cand ma realizez ca am plecat de acasa fara telefon. Nu sunt genul de persoana care sa stea tot timpul cu telefonul la ureche, dar mi se intampla de foarte multe ori sa plec in graba si sa uit telefonul acasa... facut sau nu, atunci intervine ceva si trebuie sa sun pe cineva sa intreb ceva, sau sunt sunata pentru lucruri importante. 54. Urasc melcii... nu ii urasc pentru ca ei au casa lor de mici , ci pentru faptul ca dupa ploaie ies pretutindeni si oricat i-as evita ma trezesc calcand cativa. 55. Spre rusinea mea, nu prea ma uit la filme... cele mai multe filme le-am vazut la Tv. 56. Am renuntat acum 2 ani la...

Este inca inceputul acestei zile. Eu eman multa energie si o stare ce cuprinde nenumarate zambete si gesturi copilaresti. Imi doresc ca ziua sa se termine asa cum a inceput. Nu vreau ca nimic sa intervina si sa-mi strice buna dispozitie... nu vreau sa fac vre-o gafa si sa regret comportamentul meu. Evit pe cat posibil sa ma uit la stiri, caci altfel ma cuprinde o stare de ura, mila dar si ceva ce nu pot sa descriu in cuvinte. Cred ca de astazi renunt si la citit presa. Spun asta din cauza unui articol ce m-a lasat fara cuvinte. Niste oameni fara suflet scriu fara sa gandeasca. Nu are rost sa intreb daca lor nu le e teama de tot ce se intampla in jur, caci raspunsul este evident : Nu. Este timpul sa las politica, stirile si alte evenimente neplacute sa se desfasoare ca si pana acum... fara sa le dau prea multa importanta pe blog. Am vrut doar sa notez acest "inceput", dar acum este timpul sa revin la treburile si sentimentele mele ce nu au nimic de-a face cu lucrurile mai sus ...

O alta zi cu multe ganduri... unele pe care le inteleg, altele despre care imi este teama. Poate sunt inapta sa inteleg politica... dar tot ce se intampla in jurul meu nu poate sa miroasa a parfum ... e clar, am ajuns intr-un mare rahat! Personal sunt cea de ieri, doar ca totul in jurul meu este afectat de zidurile ce pana de curand se clatinau incet, dar acum au cazut brusc lasand multe daune colaterale si victim. Nu pot sa imi imaginez un viitor bun, nu pare nicaieri sa apara o lumina salvatoare din bezna asta cruda; Imi lipseste copilaria... atunci cand nu-i intelegeam pe parinti cand vorbeau despre asemenea mizerii. Pe atunci totul era pentru mine clar, trebuia sa invat si... mai aveam o datorie de indeplinit. Sa tin departe de urechile bunicii tot ce se petrecea in familia noastra. Ea nu trebuia sa afle nimic, caci se bucura de rau si ii parea rau de bine. Poate ca lucrurile nu s-au schimbat, doar ca acum nu se mai chinuie sa sustraga informatii de la mine si sincer vorbind nu-mi ...

Am discutat despre multe subiecte pe care ni le propusesem, dar si altele care ne-au trecut treptat prin minte... cert este ca m-am simtit bine si am ras inzecit. Uneori este minunat sentimentul pe care ti-l provoaca o reintalnire, chiar daca sunt nenumarate cai de comunicare parca tot revederea este cea mai placuta, mai ales atunci cand ea are loc dupa o lunga perioada de timp; Atunci cuvintele sunt mai pretioase si discutile mai picante. Mi-am dat seama de multe lucruri intr-o singura zi. Cat de mult ne schimbam fara sa ne dam seama... nu stiu cat de mare este schimbarea fizica, dar cea a comportamentului si a mentalitatii este evidenta. Eu sunt multumita de tot ce am gasit in jurul meu si nu ma pot plange de nimic; Am invatat sa ma multumesc cu ce am si sa nu ravnesc la bunul altuia. M-am bucurat de dimineata cand am vazut ce-mi indica cantarul...am dat jos 2 kilograme, acele kilograme despre care povesteam acum cateva saptamani... sincer ma resemnasem cu ideea ca sunt acolo si nu l...

Nu stiu cum sa explic sentimentul asta de renastere pe care il simte intreg trupul meu dupa o perioada putin ciudata. De curand intrebam unde a disparut sentimentul de exagerare... eh, uite ca inca dainuieste si in mine si uneori ma face sa sufar inzecit, caci vazand situatia cu ochii unui copil parca totul este fara rezolvare. Astazi ma simt vesela. As alerga prin iarba si chiar as dansa - asa stangaci cum ma pricep eu. Mi-ar placea sa gasesc locul acela plin de maci si flori de camp. Sa fiu doar eu si EL : sa ne jucam, alergam si mai ales sa radem ca doi copii . Nu am mai spus de foarte mult timp sentimentele pe care le nutresc vis-à-vis de EL... am considerat ca stie foarte bine toate aceste lucruri... dar astazi am simtit o nevoie aparte din interior sa ii marturisesc tot ce imi dicta inima si sufletul. Il iubesc enorm, niciodata nu as fi crezut ca Eu pot sa devin o "iubita" in adevaratul sens al cuvantului. Iubesc si sunt iubita pe masura. Adesea stau si ma gandesc ca am...

41. Nu sunt pretentioasa de anotimp. Fiecare are un farmec aparte si defecte. 42. Imi este greu sa mint... si urasc cand trebuie sa ascund ceva cuiva. Mai bine omit sa spun decat sa mint. 43. Ador cadourile cu personalitate. Cu cat sunt mai mici cu atat imi plac mai mult... 44. Nu ma descurc cu orientarea in spatiu. Daca ma lasi intr-un loc si ma invarti de cateva ori...nu mai stiu de unde am venit. 45. Sunt foarte panicioasa. Pana cand nu ma asigur eu ca "pericolul" a trecut, ma macin, ma agit si ii enervez pe cei din jurul meu. 46. Nu am avut niciodata ochelari de soare. 47. Sunt calculata cand vine vorba de bani. Nu imi place sa arunc in dreapta si in stanga inutil... prefer sa studiez calitate, cantitate, pretul... si apoi sa cumpar. 48. Nu ii inteleg pe oamenii superficiali. De ce vorbesc daca nu cunosc? 49. Imi plac oamenii diplomati care vorbesc atat cat este cazul. Sa te chinui sa afli ceva de la o astfel de persoana si sa nu reusesti... 50. Nu inteleg oamenii care tr...

Vremea asta te indeamna sa lenevesti in toate modurile posibile. Sa citesti o carte, revista sau un ziar. Sa "casti" ochii la porcariile de la televizor. Sa zapezi printre site-uri sau sa te relaxezi asa cum iti place. Oricat de mult imi place ploaia, parca nu e vreme de plimbat fara umbrela. Nu-mi vine sa stau in casa o zi intreaga ... poate ies pe afara sa fac cateva poze. E asa adorabila iarba uda, florile de papadie sunt pline de apa si cerul capata culori diverse. Inca am o parte din stare de ieri. Imi doresc sa trec peste, dar parca toti factorii externi se intorc impotriva mea si nu vor decat sa ma afunde in aceasta stare de nestare. Astept rezultatul "schimbarii"... imi este teama de tot ce urmeaza si din aceasta cauza pasesc cu atentie pe fiecare piatra ce apare in calea mea. Consider ca aceste obstacole ce pica de nicaieri sunt doar inceputul dintr-o mare furtuna ce se v-a asterne intr-o zi neasteptata. Imi pastrez calmitatea si incerc pe cat posibil sa n...

Ma simt putin obosita dezamagita ciudat ... nu stiu sa exprim cu exactitate ceea ce resimte corpul meu. Am acumulat multe ganduri pe care am incercat sa le pastrez pentru mine, dar care parca au reusit sa imi omoare treptat o parte din suflet. O sa lupt cu mine pentru a castiga aceasta lupta grea. Nu vreau sa treaca nici o clipa fara sa ma gandesc la lucrurile ce imi fac inima sa zambeasca. Nu vreau sa mai pun suflet la nici o rautate pe care ceilalti o spun intr-un mod voit - de ce sa le dau satisfactie? Nu vreau sa mai folosesc o tonalitate ridicata atunci cand ceilalti se pferac ca ma inteleg. Nu vreau sa fac pe nimeni sa sufere din cauza mea. Nu vreau sa zic, fac, gandesc, analizez multe lucruri... acum depinde de vointa pe care o sa o am in timp; Pe zi ce trece parca o alta "strada" mi se farama sub picioare. Trebuie sa ma gandesc ca daca un drum s-a sfarsit pentru mine... poate un altul se va deschide intr-o buna zi. Poate ca putinele lacrimi pe care cerul le-a arat...

31. Majoritatea melodiilor pe care le pastrez au atasate o intamplare sau o amintire.. Cand le aud intamplator pe la radio, este inevitabil sa nu imi zboare gandul la semnificatia pe care o au acestea pentru mine. 32. Din cand in cand port ochelari. Urasc ca persoanele ce ma vad cu obiectul in cauza [ochelarii] pe nas sa ma intrebe "tu porti ochelari?", consider ca am trecut de varsta in care mi se parea amuzant sa tin niste ochelari in varful nasului incercand sa par mai intelectuala. 33. In privinta hainelor, imi plac cele comode, colorate, cu impreimeuri copilaresti, amuzante si fara paiete. Nu vad rostul in a avea ceva ce ma incomodeaza, ma face sa trag cand in sus cand in jos pentru a acoperii pielea ... sau mai rau sa mi se vada mai mult decat este necesar. Nu fac economie la material. Tricoul sau bluza trebuie sa depaseasca linia taliei la fustei sau pantaloni. 34. Imi doresc sa ajung la Disneyland. 35. Din cauza unor persoane care spuneau adesea "m-am plictisit...

De foarte mult timp imi doream sa scriu despre o problema care ma macina din exterior, iar pe aceasta cale imi eman furia dobandita. Vreau inca de la inceput sa precizez ca nu sunt eu implicata direct in aceasta poveste, ci relatez din intamplari ce se intampla zi de zi in jurul nostru - al tuturor. Nici nu stiu cum sa incep, pentru a nu fi inteleasa gresit... ideea sta in felul urmator: pe zi ce trece se pare ca sunt tot mai multi oameni care au gasit "solutia" rezolvarii problemelor cotidiene. Cand spun asta ma refer la o solutie total incorecta - bautura. Din punctul meu de vedere nu consider ca " a te ineca in alcool" te face sa treci peste problema, caci starea aceea de "beatitudine" , "uitare" sau "euforie" cum ii spun unii nu tine o viata intreaga, ci in cele mai multe cazuri aceasta este trecatoare in numai cateva ore. Poate ca in timpul acesta problemele nu au mai jucat ping-pong in capul tau, dar cand te-ai trezit din aceasta ...

Nu stiu daca trebuia sa spun despre pragul pe care imi doresc sa-l depasesc, gandurile cu care vreau sa pasesc in viitor si toate aceste aspecte pe care vreau sa le schimb in propria-mi viata. Cu certitudine multe greseli le-am facut datorita inconstientei mele. Eu consider ca dupa fiecare moment de genul acesta pe care l-am trait am reusit sa schimb cate ceva la mine...chiar daca in esenta sunt aceeasi EU - vesela, zburdalnica si copilaroasa - ... ceva in interiorul meu se agita si vrea sa ajunga cat mai aproape de "fata din vis". Ma doare sufletul cand vad ca le gresesc tocmai persoanelor la care tin cel mai mult si care la randul lor ma rasfata, admira si chiar ma iubesc in felul lor. Sunt genul de persoana care prefera sa taca in anumite situantii si sa ia masuri in consecinta. Profit de intamplarile care au avut loc de curand, de vantul dulce de afara si de faptul ca dorinta mea este foarte impunatoare in aceasta perioada de tranzitie. Nu voi spune ca "de astazi o s...

21. Sunt o visatoare incurabila. Uneori tind sa cred ca plutesc pe un nor pufos ce emana multe vise si visuri numai pentru mine. 22. Am ajuns la numarul magic : 22 este data care ma face sa zambesc larg si sa imi doresc sa inaintez in viata privind acest numar cu sclipire in ochi, zambet pe buze si batai intense de inima. 23. Imi place sa fac lucruri noi. Sa vizitez locuri despre care doar am auzit sau pe care pot sa le descopar eu in intregime. 24. Sunt o mare plangacioasa. Plang de suparare, fericire sau teama... 25. "Nu ling unde am scuipat". Dupa acest principiu ma ghidez din primavara anului trecut si se pare ca toate lucrurile decurg conform asteptarilor. 26. Mi-ar placea sa fiu o persoana echilibrata. Sa nu iau decizii prea repede dar nici prea tarziu...caci de cele mai multe ori daca gandim o probleme foarte mult, s-ar putea sa ne incurcam in posibilitatile rezolvarii si sa nu ajungem la nici un consens. 27. Nu am facut niciodata meditatii. 28. Am fost premianta, atat...

Ma gandesc ca unii oameni au noroc sa fie fotogenici, altii se pricep sa faca poze.... iar ceilalti sunt doar obiecte de decor intr-o poza. Am gasit aceasta poza pe un blog si mi s-a parut foarte deosebita; Exprima multe lucruri... totul este sa o privesti din unghiul potrivit. Privirea este patrunzatoare si calda. Zambestul este nedefinit... insa mimica fetei este ceea ce face decorul sa fie intreg. Peisajul din decor se aseamana cu cel care este acum afara ... poate existenta unei flori ar fi facut ca totul sa para rupt dintr-o poveste. O simpla clipa poate schimba cadrul pozei. Aproape totul este trecator, poate asa este si simpatia mea pentru poza. In aceasta clipa imi place...insa nu garantez ca si in viitor o sa ramana pe placul meu. In prezent imi place sa fac poze, chiar daca nu imi ies foarte reusite... totul este sa pastrez pasiunea vie in sufletul meu. Cineva imi spunea ca pentru a face poze deosebite trebuie doar sa ai un aparat bun. Eu sunt de parere ca trebuie talent si...

Uneori cuvintele ma dor mai mult ca o palma zdravana... ma ating acolo unde ma doare mai tare. Plang de fiecare data cand cineva drag ma raneste, fie ca a vrut sau nu . Las mereu de la mine pentru ca situatia sa se remedieze... nu vreau sa-mi plang de mila dar consider ca sunt iertatoare si delasatoare in astfel de situatii; Nu pot sa fiu rautacioasa si sa intorc spatele atunci cand consider ca cineva mi-a gresit. Mereu incerc sa gasesc cauze atenuante si sa sper ca nu a fost cu rea intentie. De multe ori am simtit ca sunt luata peste picior, dar intrebandu-i pe ceilalti se pare ca dramatizez eu. Nu vreau sa spun cum vad eu situatia caci nu are rost... nimeni nu ar vrea sa ma asculte. Prefer sa plang si sa ma linistesc singura. Mi-ar placea sa fiu mai puternica, sa le arat celor ce ma "lovesc" prin cuvinte ca au grasit... sa ii las sa invete ceva din asta si apoi sa ii iert. Nu stiu daca procedez bine lasand de la mine... nu stiu de ce dar nu imi place sa ma cert sau sa las u...

11. Am o duzina de pitici pe creier. Unul dintre ei este verde si imi zambeste fermecator. 12. Datorita blogului am fost descoperita de o persoana minunata ( 3M ), care mi-a devenit fara sa-mi dau seama confidenta si prietena. 13. Imi place sa colectionez amintiri. Fie ca este vorba de flori uscate, bilete de intrare sau alte mici lucrusoare care-mi vor aminti mereu respectivele momente. 14. Nu imi place aurul, prefer sa il vad la alte persoane. Sunt adepta argintului. 15. Am o armata de jucarii de plus. Daca la inceput colectionam astfel incat sa fac o gradina zoologica, cu timpul am inceput sa strang personaje din desene animate. Sincera sa fiu nu am mai numarat de mult timp cate plusuri am... cu siguranta peste 200. 16. Am cam 50 de sticlute cu oja. 17. Nu imi place sa spun tot ceea ce stiu sau gandesc. Las o urma de mister, dar si un semn de intrebare... 18. Traiesc o minunata poveste de iubire. 19. Atunci cand devin nervoasa ... imi trece la fel de repede precum a si aparut aceas...

Nu stiu de ce, dar cel mai bine mirosul florilor se simte dimineata devreme sau seara tarziu ... imi place sa profit in astfel de momente si sa fiu lacoma. Sa ma opresc in loc si sa miros mireasma minunata pe care o emana florile. In aceasta perioada profit de mireasma liliacului inflorit, imi place sa inchid ochii si sa respir adanc. Cred ca as visa frumos daca as adormi alaturi de parfumul florilor. Au inflorit si castanii, poate o sa va intrebati "ei si ce-i cu asta?" ... anii precedenti descopeream acest detaliu mult mai devreme, insa in acest an se pare ca m-a luat prin surprindere inflorirea lor. Brusc mi-au amintit de scoala generala, atunci cand in fiecare dimineata treceam pe langa o alee cu multi castani. Priveam in sus acesti pomi si ma gandeam ca niciodata nu o sa pot atinge florile din copac. Vreau sa ma bucur de minunata zi de astazi. Soarele este foarte stralucitor, emana o caldura suportabila si parca aduce cu el si o stare de bine... Mi-ar placea sa fiu o alb...

Sunt lucruri pe care as fi putut sa le fac astazi, dar de care am incercat sa ma feresc. Un astfel de pas ar fi putut fi un cutit cu doua taisuri. Am preferat sa stau cuminte pe canapeaua mea, sa imi savurez ceaiul si sa lecturez Adela - Garabet Ibraileanu. Daca nu era duminica, as fi incercat sa realizez o pernita dragalasa - am gasit un model intr-o revista de specialitate ce mi-a captivat atentia. Mai tarziu vreau sa ies la o gura de aer curat si sa alerg cateva sute de metrii. Imi pare rau ca nu am cu cine sa alerg seara de seara, chestia asta ma determina cate-o data sa renunt si eu... chiar daca nu ar trebui sa imi pese de "capra veinului". E putin ciudat sa ma trezesc singura pe strazile orasului alergand si neavand cu cine sa ma opresc sa beau o gura de apa. Poate nu sunt o persoana destul de sociabila pentru a gasi pe cineva cu care sa imi petrec timpul liber... Sau poate sunt cusurgie... Ma bucur ca este o zi de primavara insorita, iar verdele crud isi face din ce i...

Am tot intalnit pe diverse bloguri o leapsa care se intitulaza " 99 de lucruri despre mine". Adesea ma surprind lecturand asemenea descrieri si ma gandesc ca eu nu-mi pot face o asemenea caracterizare... dar astazi mi-am luat inima in dinti si am zis sa purced a incerca. 1. Iubesc, sunt indragostita si fericita! 2. Sunt dependenta de blogul meu, nu este zi in care sa nu scriu macar cateva randuri... chiar si atunci cand dispozitia nu este tocmai favorabila sau cand nu gasesc o inspiratie sa leg cateva randuri. Fac ce fac numai sa nu treaca ziua fara a lasa o ampreunta aici, pe blog. 3. Imi place sa citesc carti, in special romane... iar atunci cand "intalnesc" un personaj care imi seamana ca si caracter sau trece prin intamplari similare celor pe care le-am trait si eu... ador sa imi imaginez ca si viata mea ar putea fi subiect de roman. 4. Nu stiu sa dansez, dar intr-o zi o sa iau lectii... cel putin "dansul mirilor" trebuie sa fie spectaculos. 5. Imi pla...

Adesea ma surpind visand cu ochii deschisi... dar de cele mai multe ori nu duc visul pana la capat din cauza unei dezamagiri ce ar putea sa apara. Am invatat sa ma las surprinsa de viata, dar asta intr-o oarecare masura, caci trebuie sa intervin si eu cu ceva in asa fel incat totul sa fie conform povestii din visurile mele (facand o paranteza, eu imi amintesc ca "visuri" sunt cele pe care le aveam cu ochii deschisi si "vise" apar in timpul somnului - daca gresesc imi doresc sa fiu corectata). Zilele acestea am fost mult prea visatoare... am indraznit sa visez mai mult decat ar fi trebuit. Imi imaginam anumite lucruri cum se vor desfasura: ne vedeam pe noi alaturi de o multime de oameni ce jucau jocuri tineresti si radeau necontenit, de parca cineva ii gadila. Noi priveam zambind, ne placea ceea ce vedeam... eu ma simteam ca la o prima intalnire; Sunt detalii despre care nu vreau sa mai sa vorbesc, ganduri ce nu isi mai au rostul acum, nu zic ca intr-un viitor apropi...