Trec zilele fara sa le mai simt rostul. Ma simt neputincioasa, nu mai am incredere in fortele mele...imi este teama de interviuri. Ma transform intr-o persoana ursuza care isi cauta coltul de liniste incercand sa nu vorbeasca cu lumea.
Cu siguranta oamenii nu ma ineleg, insa eu sunt dezamagita ca nu am un loc de munca in prezent. Realizez ca ma invart intr-un cerc ciudat in care toate joburile pe care le-am gasit au fost tot in domeniul in care am activat..insa eu mi-as dori ceva nou, un loc unde sa pot avansa, sa muncesc cu drag si sa mi se recunoasca eforturile.
Am momente in care plang si nimic nu ma poate face sa ma simt mai bine... sunt intr-o perioada sensibila si as vrea sa imi revin cat mai repede....vreau o stabilitate.
miercuri, iunie 27, 2018
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
.
Some people become memories. Some become lessons. And a few become forever. 🤍 Where simple lines speak the deepest feelings
-
Acestea sunt cele cinci prajituri despre care povesteam in postul precedent. Prajitura cu rulouri Prajitura cu ness Prajitura bicolora P...
-
Am avut parte de o dimineata foarte diversificata...frig, cald, zambete complice, tristete, liniste mortuara, ganduri neimpartasite, drumuri...
-
O carte ce mi-a placut in mod deosebit este scrisa de o autoare mai putin cunoscuta (mentionez ca au fost putine carti citite de autori de s...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: