Trebuie sa recunosc pentru sine ca de cand am implinit frumoasa varsta de 28 de ani, grijile mele primordiale sunt legate de familia pe care nu am reusit sa mi-o intemeiez.
Am dezamagiri ca am lasat timpul sa treaca si nu am luat taurul de coarne la momentul potrivit, poate ca niciodata nu o sa stiu care era cel mai bun moment sa fac schimbari in viata, insa acum tot ce stiu este ca nu mai am timp de pierdut.
Ma simt legata de maini si de picioare ca nu pot sa fac urmatorul pas... pentru asta ete nevoie de doi oameni maturi si de cativa banuti.
Nu am sustinere din partea nimanui, dar nu ii condamn pentru asta. Le multumesc alor mei pentru tot sprijinul pe care ni l-au oferit. atat mie, cat si fratilor mei.
Nu condamn pe nimeni pentru nereusitele mele.
miercuri, septembrie 13, 2017
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Gândurile care mă apasă atunci
Există un moment al zilei pe care îl aștept și, în același timp, îl evit. Este momentul în care se face liniște, sting lumina și pun capul...
-
Acestea sunt cele cinci prajituri despre care povesteam in postul precedent. Prajitura cu rulouri Prajitura cu ness Prajitura bicolora P...
-
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: