Ma gandesc la ce mi-a asternut viata in cale si simt ca sunt o norocoasa. Am primit mici semnale divine si am invatat sa multumec pentru tot ce mi se ofera, stiu ca fiecare moment trait inseamna o amintire unica.
Am avut momente in care pur si simplu rabufneam ca un vulcan, din motive puerile...simteam ca cerul se neruie si problemele sunt uriase, insa datorita oamenilor de langa mine am reusit sa ma agat de raza solara ce imi confera siguranta si liniste.
Invat sa gestionez viata mult mai intens, sa am grija la ceea ce promit, la prioritatile mele, la odihna si mai ales la spatiul meu cu mine.
Imi doresc sa imi redescopar timpul personal, sa fac ceea ce imi facea placere si sa nu mai fiu presata de tic-tacul ceasului.
Momentan ma multumesc cu franturi din povesti deosebite, dar imi doresc sa am parte de capitole intregi...sa ajung la apogeu si sa nu ma satur de aceste clipe. Visez, sper si lupt.
-
Acestea sunt cele cinci prajituri despre care povesteam in postul precedent. Prajitura cu rulouri Prajitura cu ness Prajitura bicolora P... -
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: