Nimic nu este banal cand este mister alaruri de mine, fiecare gest, fiecare cuvant si fiecare intamplare capata alta intensitate;
Uneori cautam sa facem lucruri cat mai diversificate, sa simtim cum timpul lasa amintiri deosebite in urma... asa ca pentru astazi am ales sa mergem la teatru, stiu pentru multi suna destul de invechit, insa pentru mine reprezinta cateva ore unde ma destind si las toate gandurile la usa, sperand ca la iesire sa nu se mai agate de mine.
Timpul a fost mereu dusmanul lui. Mister nu este punctual, iar cand este sigur inseamna ca urmeaza o calamitate internationala... asa cum era de asteptat, eram in intarziere si astazi . Timpul ne presa, aglomeratia se intensifica, iar locurile de parcare nu se eliberau. Am decis sa parcam cu mult mai departe de "zona de interes";
Plimbarea de la parcare pana la teatru a fost plina de peripetii...trebuia sa ajungem in cinci minute, iar gps-ul ne spunea ca mai avem 15...am marit pasii, am traversat strada ilegal, am mers pe marginea fantanii de la Unirii, am calcat spatiul verde, am alergat....am lasat parul se fie plouat si am ras copilareste...a fost o nebunie frumoasa. Am intarziat 3 minute, insa a meritat, am avut un drum de poveste si m-am incarcat cu o amintire demna de povestit.
Cat despre piesa pot sa spun ca deja am rezervat bilete la urmatorul spectacol. Astazi "ma mut la mama", iar peste o luna o sa "ma mut la tata".
Ma simt plina de sentimente calde, romantice, iubitoare si dragastoase. Parca plutesc pe un nor de fericire.
marți, ianuarie 27, 2015
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Durerea nu țipă mereu.
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....
-
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Afară plouă mărunt. E frig, iar vântul bate parcă în același ritm cu gândurile mele. Sunt zile în care simt că totul în jurul meu se clatin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: