Trecut-au zilele... nu mai am timp de blog, nu stiu ce este cu mine, incep sa ma robotizez.
Astept sa intru la programul meu stabil si sa vad atunci cum o sa fie. E putin bizar ca nu stiu ce o sa fac, adica pana acum mi s-au tot adus zvonuri despre o posibila functie, insa nici una nu se potriveste cu cealalta.
Timpul o sa decida si o sa imi arate ce am de facut.
Cat despre inima mea, e putin complicat. Simt ca pierd lupta cu mine. Poate e doar o perioada...sper sa fiu doar eu exagerata si sa se indrepte lucrurile. E ciudat cum peste noapte imi dau seama cat de frica imi este sa nu il pierd.
El imi spune ca exagerez... este posibil, simt nevoia de afectiune in perioada asta, chiar si acum imi vine sa plang si sa imi i-au campii.
Imi este dor de viata mea.
-
Acestea sunt cele cinci prajituri despre care povesteam in postul precedent. Prajitura cu rulouri Prajitura cu ness Prajitura bicolora P... -
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: