Este primul Paște alături de bebelușul nostru...mi-am imaginat în fel și chip cum o să fie ziua asta, cum o să ne întâlnim la părinții mei la masă, noi trei frați cu cei trei pitici. Însă, virusul acesta nu ne-a permis sa ne bucuram de aceasta sărbătoare.
Totul a fost atipic.
Ne vom aminti de anul ăsta și ne vom bucura de cei ce vor venii.
duminică, aprilie 19, 2020
Primul Paște 2+1
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Durerea nu țipă mereu.
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....
-
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Afară plouă mărunt. E frig, iar vântul bate parcă în același ritm cu gândurile mele. Sunt zile în care simt că totul în jurul meu se clatin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: