Mai am două săptămâni până la termen... Atât de curând o să fiu mămică de băiețel. Am o mie de gânduri si emoții.
Săptămâna a început cu montarea pătuțului... Achiziționarea dulapiorului pentru hăinuțe...și începerea decorațiunilor pentru colțul camerei unde o să fie locul magic în care o să stea micuțul nostru.
Nu realizez cum a trecut timpul...mă cuprind nenumărate stari si aștept cu nerăbdarea să simt cum bebelușul vrea să iasă la joacă.
Încă sunt o persoana activă... Merg pe jos, fac treburi gospodărești...totul este atat de natural.
marți, iulie 30, 2019
Tic-tac
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Durerea nu țipă mereu.
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....
-
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Afară plouă mărunt. E frig, iar vântul bate parcă în același ritm cu gândurile mele. Sunt zile în care simt că totul în jurul meu se clatin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: