Povestea unui suflet

Aseara a inceput sa ploua, imi placea muzicalitatea picaturilor...am reusit sa imi imaginez o bucata de Rai pe Pamant Romanesc. Dar cum placerea dispare destul de repede, spre dimineata mi-am dat seama de micile neplaceri pe care le lasa ploaia in urma ei : lacuri, noroi si oameni mohorati (e ca dupa o petrecere: gunoi, oboseala si pareri impartite). Mi-a fost greu sa imi adun gandurile pentru a scrie cateva randuri. Greu mi-am dat seama ceea ce simt si toate acestea le-am realizat dupa ce am ascultat melodia Kenny Rogers - Buy me a rose ... a fost ca acel curcubeu ce prevesteste aparitia soarelui si incetarea ploii... Tot ceea ce suna simplu, inseamna ca este cu adevarat simplu. Nu trebuie sa ne speriem de ceva ce inca nu am mai facut niciodata. Si nici nu trebuie sa renuntam daca nu ne iese minunat din prima. E ca in dragoste, trebuie sa cauti pana il gasesti pe right one! Sau asemeni primilor pasi pe care ii face un copil...cade se loveste dar nu renunta, isi infrunta eventualele ...

1. Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să faci ce îţi place, ce ai face? As iubi neconditionat. 2. Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să iubeşti, pe cine ai iubi? Pe EL despre care scriu mereu. 3. Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să vorbeşti, ce ai spune? "Iubeste-ma si taci" 4. Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să ţipi, de ce ai ţipa? Sper ca o sa fie un strigat de bucurie 5. Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să râzi, de ce ai râde? M-as duce in parc si m-as juca cu copii si as rade de rasul lor gingasi. Ar fi un ras de fericire. 6. Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să plângi, de ce ai plânge? As plange pentru ca nu mai am dreptul sa fac toate cele sus mentionate decat pentru o singura data in viata :( . 7. Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să bei, ce ai bea? Un pahar de suc - banane si capsuni. 8. Dacă ...

De dimineata a fost ceata in sufletul meu, dar cu cat inaintam mai mult catre zona intalnirii simteam cum soare le aparea si reusea sa ma faca mai zambitoare si imi oferea o pofta nebanuita de viata. Mai tarziu au aparut cativa nori sori ce ma faceau sa ma intorc si sa caut cea mai indepartata umbrela, dar speranta ca o sa treaca si acest fenomen m-a incurajat si am descoperit cate o raza de soare ce imi inunda timid teritoriul, pana ce intreg soare le a poposit la mine. Te-am iertat pentru nimic. Dar pentru tot nu aveam de ce sa te iert. Unde greseala nu exista, de iertare nici nu mai poate fi vorba!

E ciudat. Teribil de straniu... noaptea trecuta am visat tot felul de lucruri neobisnuite, care nu aveau legatura intre ele; Imi amintesc si sentimentele puternice pe care le simteam ... intr-o mica parte din acest cosmar o amica disparuse, m-am dus grabita la sectia de politie, unde domnul politist ma lua peste picior ... ma simteam pierduta, singura in cautarea ei intr-o lume mare si dezinteresata de tot ce se intampla. * O banuiala pentru somnul meu agitat cred ca exista - pana sa sting telvizorul si sa imi propun sa dorm, am stat si m-am gandit la amica mea D.D. pe care a batut-o fratele si tatal ei...si imi veneau in minte cuvintele "un pumn de pastile" pe care le citisem pe un blog aseara. Imi era teama de legatura intre aceste doua povesti, desi nu se cunosc peroanele intre ele... in mine crestea o frica...o teama ca si lui D.D. ar putea sa ii treaca o astfel de idee pentru scapare. Imi doresc ca toate lucrurile sa ajunga la normal si implicit sa imi vina somnul de beb...

Nu trebuie sa ai impresia ca ajuti pe cel de langa tine, ci trebuie sa ai certitudinea, siguranta ... increderea ca tot ceea ce faci nu va fi perceput de cel aflat in suferinta ca fiind mila ci trebuie sa faci tot posibilul sa nu spui cuvinte dureroase ... si sa stii sa il ridici de jos, cand acesta se afla la Pamant; Este de apreciat gestul celor ce ajuta, celor ce incurazeaza, sprijina...dar trebuie sa stie exact ce si cum sa faca toate aceste lucruri, caci...nefiind facute cum trebuie, in loc sa ameliorez starea ele amplifica si reusesc sa deprime cumplit de tare. Eu nu ma pricep la cuvinte mari care sa schimbe starea imediat ... dar stiu sa ascult, sa analizez, sa ofer o imbratisare si chiar un umar unde poti plange de fiecare data cand simti nevoia (desi uneori facand acest lucru avem impresia ca ne descarcam sufleteste...dar poate fara sa ne dam seama ajungem niste oameni sensibili emotional). Un ajutor nu inseamna sa faci tu anumile lucruri, ci sa il inveti pe celalalt cum sa l...

Cald. Soare. Miros de natura. Flori multicolore. Sentimente intensificate. Fluturi. Vacanta. Vara. Dorinte. Sperante. Veselie. Iubire. Verde. In aceste zile se intampla sa stai si nu stii ce sa faci astfel incat sa incerci sa eviti privirea directa cu razele solare (asta in conditia in care nu iti doresti sa te parguiesti natural). Eu ca in fiecare vara, am evitat sa ma bronzez, cred ca este o cearta continuua intre mine si soare...imi place sa ma atinga fin pe pielea proaspat spalata, dar nu vreau sa imi fure culoarea alba si sa o preschimbe in auriul specific bronzului. M-am ascuns in lectura, in conversatii fara sfarsit si in povesti nemuritoare. Nu stiu daca sunt singura sau sunt solidara si altor persoane... prin conceperea povestilor in care treptat incepem sa credem si suntem convinsi cu tarie ca viata este asa cum ne-o imaginam noi; Putem sa traim asemeni uneor personaje...care nu au nevoie de multe lucruri, ci trec prin diverse intamplari pe care reusesc sa le dezvolte in cuv...

In timp ce ascultam : " Lionel Richie feat. Akon - Just go " am inceput sa ma gandesc la ce reprezinta viata pentru mine; Am inceput prin a "contoriza" acele mici detalii care par la inceput nesemnificative, dar cu timpul capata o amploare si adunate fac un intreg de fericire in suflet. M-am gandit si la prieteni - pe care este bine sa ii avem, dar pe care greu reusim sa ii tinem alaturi de noi neconditionat. Nu pot lasa de-o parte nici familia care este alaturi de mine chiar si atunci cand gresesc. Si EL care stie sa ma certe si sa ma impace de fiecare data, care ma invata sa privesc viitorul cu mai mult optimism...si prin tot ceea ce face reuseste sa faca fiecare zi speciala; Mi-am dat seama ca viata mea reprezinta acele mici momente de fericire provocata din lucruri marunte, zambetele pe care ni le ofera cei dragi, privirile vesele ale celor ce trec pe langa noi adesea, ploile calde de vara care aduc un farmec aparte, primii fulgi de nea ce ne ating chipul, miros...

Astazi am avut parte de multe lucruri ce au reusit sa imi confere o stare minunata; Desi ziua a inceput cu o criza de personalitate din partea mea, 'am reusit" sa ma razbun pe persoana nepotrivita ... sper ca pana la filanul acestei zile sa fi reusit sa indrept lucrurile; Dupa toate acestea m-ai lasat sa bat campii, sa vorbesc mult si aberant, m-ai ascultat, mi-ai vorbit, m-ai imbratisat, m-ai lasat sa visez si chiar ai participat la visul meu. Am auzit o fraza pe care sunt sigura ca nu o voi uita curand si pe care vreau sa o "imortalizez": "Te iubesc mai mult ca pe nimeni. Te iubesc ca niciodata!" Eram convinsa ca toate cuvintele pe care putem sa le aud ...erau de mult rostite si trecute prin mintea mea, asemeni unei carti rasfoite din scoarta in scoarta. In aceasta seara am realizat ca inca mai exista lucruri pe care nu le-am mai auzit niciodata-nicaieri, si care mi-au fost destinate mie, intr-un mod aparte. Trebuia ca si noi oamenii sa avem un prospect ...

De astazi ma numesc "consilier in materie de dieta"...da, suna amuzant, aceste cuvinte au reusit sa ma bine-dispuna si sa imi schimbe starea de spirit. Nu sunt eu o perfectionista in ale dietei dar nici adepta infometarii nu sunt. Din aceasta cauza astazi o sa vorbesc despre kilograme. Am vrut sa aflu in ce categorie ma incadrez asa ca am cautat si am gasit cateva site-uri care ne calculeaza greutatea pe care ar trebui sa o avem in functie de inaltime : Calcul 1 , Calcul 2 , Calcul 3 , Calcul 4 . Eu sunt de parere ca nu trebuie sa ne incadram in aceste standarde pentru a ne simti bine, putem sa avem si 1-2 ... 15 kg mai mult decat ne indica aceste calcule, daca suntem sanatosi si ne simtitm bine in pielea noastra nu vad unde este problema. Dar trebuie sa avem grija cu sanatatea caci poate deveni destul de repede subreda, acum te simti bine si maine poti sa aflii ca ai cine stie ce boala. Aveam un coleg care spunea despre el ca este: "Un urat gras dar cu suflet bun...

Astazi dupa o lunga discutie despre oameni, am reusit sa concluzionez cateva categorii... Voi enumera decat numele si aspectele generale, nu vreau sa arat cu degetul sau sa fac o paranteza si sa specifc locul fiecarui cunoscut in "clasament". 1. Oameni sufletisti - sunt sigura ca sunt din ce in ce mai mult pe cale de disparitie, sunt acele persoane care se gandesc si la cei de langa ei, care ajuta neconditionat, stiu sa sprijine pe cei care au nevoie si reusesc sa vada in fiecare lucru o parte buna ce poate fi adusa la lumina. 2. Oameni cu masti - reusesc sa adopte in fiecare situatie cate o masca potrivita pentru a parea niste persoane saritoare, dar ei ajuta cu conditia de a primi ceva in schimb. Partea lor de castig trebuie sa existe, o regula nescrisa. 3. Oameni pupincuristi - se dau bine pe langa tine, pana reusesc sa iti intre in gratie si atunci cand iti dai seama de ceea ce au facut nu mai poti sa ii dai afara din suflet. Au ceva ce te cheama si te indeparteaza de e...

Anul trecut daca m-ai fi intrebat daca sunt fericita, probabil as fi rapuns sec : "Da, sunt fercita pentru ca am un acoperis deasupra capului". In schimb...acum, pot declara ca sunt fercita si ca am invatat ca fericirea este destul de greu de obtinut dar extrem de usor de pierdut; Exact ca si dragostea si iubirea...cand gasesti un astfel de sentiment trebuie sa traiesti cu intensitate fiecare clipa. Mi se intampla adesea sa merg pe strada si sa privesc chipurile oamenilor direct, cu coada ochilor sau pur si simplu trecator... Asa, ca un recensamant, cam 100 fete triste si deprimate, 4 incearca sa "râdă" (dintre care 3 zambesc cu o usoara indiferenta). Pentru a atinge pragul fericirii este nevoie de putin curaj si un strop de nebunie. Aceasta se gaseste in interiorul fiecaruia, intr-adevar nu este la vedere, joaca pititea cu noi, dar o vom descoperi si nu o vom mai lasa sa plece. La urma urmei si in fond fercirea nu poate fi definita, ea poate fi decat traita si pas...

Astazi am plecat convinsa de acasa ca voi ajunge linistita, la ora potrivita la facultate sa rezolv cu mutarea si completarea contractului pentru anul urmator. Toate bune si frumoase, ajung in statie unde gasesc o multime de oameni stransi in cerc, care priveau cu ochii curiosi cum unui om i se facuse rau ... la cateva minute ajunge si ambulanta, coboara in graba 'asistentul medical' se chinuie respectivul individ sa treaca prin multime sa acorde primul ajutor...si cum era de asteptat - de indata ce masina a plecat -curiosii s-au raspandit asemeni popoarelor migratoare. Stau in statie...astept, ma uit la ceas -se facuse destul de tarziu-... dar ce sa vezi: intr-un final masina vine agale... " Wwwweeee ce bucurie, nu credeam ca o sa mai vii cri cri toamna gri "(mi-am zis in gand). Urc primele 2 trepte cand soferul striga catre doamna din statie care vinde la butic : " Fa-mi repede o cafea mica! ". Trecem peste felul in care sorbea cafeaua si mirosul care s-a ...

Ma simt obosita, privirea cauta pierduta ceasul din perete...dar spre ghinionul meu ceasul a stat in loc...dar nu si gandul meu care a cautat neincetat sa zboare pe meleagurile lecturii. Trupul imi este greu, simt ceva inexplicabil ce imi apasa sufletul, mainile imi tremura...iar respiratia o ia razna. "Suntem oameni si gresim" ... adesea am auzit folosite aceste cuvinte. Cu siguranta sunt momente in care nu stim exact cu ce am gresit, dar cu toate acestea stim ca am gresit fata de cineva. Atunci apare legea nescrisa si linistea se lasa intre noi, cu speranta ca totul o sa dispara la fel ca ceata dimineata. Orice masca as incerca sa port, orice tonalitate sa adopt...simt ca ceea ce am in interior ramane neschimbat. Ascult: Richard Marx - Right Here Waiting For You

Adie vantul si in aer plutesc raspunsuri la cateva dintre intrebarile ce mi-au rasasit candva in minte si pe care sunt sigura ca le-am rostit cu un glas timid, vesel dar si putin sfios... nu pot deslusi raspunsurile negative de cele afirmative...vantul le-a amestecat asemeni pieselor de puzzle incat totul a ramas un mister. Frecvent ma intreb care este parerea celor ce trec pe acest blog despre mine? Cum isi imagineaza ca arat? Cum sunt perceputa de cei pe care ii consider apropiati sufletului meu? De ce noaptea sunt o alta Eu? De ce anumitor persoane le e greu sa ia o decizie? De ce exista tristete? De ce nu putem sa lasam grijile pe presul de la usa? De ce fumatorii nu pot renunta? De ce vrem sa lasam o ampreuna pe locurile unde am trecut? De ce rosesc oamenii? De ce apare dorul asa repede? Dar de ce ma complic eu cu atatea intrebari? Asa ca un raspuns pentru sufletul meu o citez pe profesoara mea de psihologie, care ne spunea adesea :"Unul dintre motivele pentru care traim est...

Recent incercam sa ma mint ca eu am timp, si ca pot sa fac tot ceea ce imi propun intr-o zi, dar atunci cand intervin lucruri pe care nu le asteptam in viitorul apropiat, ce ramane de facut? Spiridusii astia cu timpul oare se joaca cu clepsidra timpului meu? Oricat as incerca sa depasesc limita de lucruri pe care le fac intr-o zi, la finalul saptamanii cand trag linie realizez ca sunt multe care mi-au scapat printre degete fara sa imi dau seama. Am vazut "personaje" care nu au timp sa iubeasca, care nu mai stiu sa zambeasca cand vad ceva frumos, care nu mai reusesc sa aibe grija de propria persoana...pentru ca tot timpul liber in care ar putea face lucruri bune, ei il folosesc pentru a fi rautaciosi. Timpul vindeca ranile, dar o vorba spusa intr-un moment de nervozitate poate rani sufletul persoanei careia i se adreseaza mai mult decat imi pot imagina; Timpul care a trecut peste intamplari mi-a demosntrat ca anumite suflete care au perindat prin viata mea, au invatat sa fie e...

Si totusi... cred ca eram doua suflete ce se potriveau, eu vorbeam mult iar tie iti placea sa ma asculti... Eram atat de uniti cum nici nu ne-am fi imaginat vreodata... Si poate de aceea despartirea a lasat rani adanci, aparent de nevindecat in sufletele noastre... M-am simtit singura...desi teoretic aveam multi prieteni in preajma, dar imi era dor de momentele in care "Cineva" ma supraveghea din umbra sau imi oferea ajutor in mod direct... La inceput am crezut ca destinul a vrut sa ne intalnim, sa invatam unul de la celalalt ceva si apoi sa plecam fiecare cu aceasta mica experianta pe cont propriu. Am simtit o nevoie teribila sa fiu independenta sa fac tot ce pana atunci nu puteam concepe: mi-am plans singura de mila, mi-am dezlantuit furia undeva departe de privirile indiscrete ale "prietenilor", numai eu stiam ceea ce simteam cu adevarat ... preferam ca ceilalti sa ma invidieze pentru fericirea pe care o aratam, dar care nu exista decat in povesti. Adese...

Aseara stateam si ma gandeam la lucrurile de care sunt dependenta in fiecare zi... Printre micile lucruri pe care le face o persoana zilnic, sunt dependenta de EL si de muzica. Nu imi place sa generalizez, dar astazi o voi face ... un mic studiu facut pe un esantion destul de considerabil,mi-a demonstrat faptul ca adolescentii din ziua de azi, nu lasa nici macar o zi sa treaca fara sa asculte muzica. Eu atunci cand ascult muzica reusesc sa ma eliberez de gandurile triste, sa ma descarc de sentimente apasatoare si ma relaxez. Sunt melodii care reusesc in locul meu sa arate sentimentele pe care le simt in momentul respectiv, melodii care vorbesc in locul meu; Cred ca as putea gasi cate un titlu de melodie pentru fiecare gand, daca nu chiar o melodie...macar un vers care sa se potriveasca perfect cu starea de spirit. Unele melodii pot vorbi in locul meu, cand nu mai am cuvinte sau cand nu le gasesti. E ciudat cum pentru fiecare gand exista o melodie, un vers, un sunet, care poate sa redea...

Aceasta postare o voi dedica tuturor celor ce astazi isi serbeaza ziua de nastere sau de nume. Recunosc, nu ma pricep la cuvinte marete... scriu umil dar sincer; Boddah - Imi doresc ca toate dorintele pe care astazi le simti ca fiind doar niste vise - sa devina realitate, sperantele ce ti le cladesti pentru viitor sa se implineasca, sa intelegi ca orice cadere reprezinta un pas inainte. Gandurile calde, zambetele si bucuriile sa roiasca in jurul tau. Mada - Ce-ti doresc eu tie este sa te faci mare si sa ramai cuminte, foarte multi ani de acum inainte...sa fi sanatoasa, sa iubesti, sa fi iubita, sa iti gasesti o persoana care sa te inteleaga si in momentele ciufute ale vietii. Sper ca trecerea anilor sa nu iti stearga zambetul tau larg de pe chip, si sa iti ofere un gram de optimism sa reusesti cu usurinta sa treci peste incercarile vietii; O urare pentru ceilalti ce stau ascunsi in spatele unor nick-uri : Va doresc in aceasta zi frumoasa sa aveti parte de succes in viata, de tot ceea...

Se spune ca timpul ne vindeca ranile... Oare timpul reuseste sa clarifice sentimentele intre doua persoane ce au cunoscut iubirea impreuna? Scriu aceste randuri cu gandul la P.F. amica mea, care a reusit intr-un an sa treaca printr-un amalgam de sentimente, multe dintre ele putin placute sufletului dar peste care a trecut spunandu-si mereu: "il iubesc, fara el simt ca viata nu are sens". In acest timp a invatat ca sunt mai multe categorii de baieti, dar nu accepta ca si ea poate avea parte de cineva care sa o faca fericita...gandul ca nimeni nu o va mai iubi asa cum o face (facea) M.V...o lasa sa sufere si sa accepte aceasta noua "pauza", pe care el a propus-o... si sa astepte decizia pe care o va lua M.V. dupa multe zile de gandire. Aici intervine mica mea problema...nu inteleg de ce este nevoie de o pauza in adevaratul sens al cuvantului...de ce trebuie sa treaca peste momentele jenante in care se vad intamplator pe strada si sunt nevoiti sa se comporte ca doi am...

Dacă eram o lună, aş fi fost ↔ Octombrie; Daca eram o zi a săptămânii, aş fi fost ↔ sambata; Dacă eram o parte a zilei, aş fi fost ↔ noaptea, atunci cand linistea cuprinde orasul; Dacă eram un animal marin, aş fi fost ↔ un delfin jucaus; Dacă eram o direcţie, aş fi fost ↔ "Inainte" asa ar trebui sa pasim catre viitor; Dacă eram o virtute, aş fi fost ↔ Iubire; Dacă eram o personalitate istorică, aş fi fost ↔ Pas, istoria ma depaseste; Dacă eram o planetă, aş fi fost ↔ Pluto, mica si departe; Dacă eram un lichid, aş fi fost ↔ Cola, buna dar daunatoare; Dacă eram o piatră, aş fi fost ↔ Citrina (piatra ce reprezinta optimismului si elimina energiile negative) Dacă eram o pasăre, aş fi fost ↔ Porumbel; Dacă eram o plantă, aş fi fost ↔ Un crin alb; Dacă eram un tip de vreme, aş fi fost ↔ Soare de primavara, sa trezesc oamenii la realitate; Dacă eram un instrument muzical, aş fi fost ↔ Chitara; Dacă eram o emoţie, aş fi fost ↔ Fericire; Dacă eram un sunet, aş fi fost ...

Asa a patit si inspiratia mea...a fost - dar a fugit de dimineata, de indata ce razele soarelui si-au facut aparitia inspiratia mea a plecat pe alt taram...probabil este un taram intunecat, deoarece seara simt ca pot sa vorbesc mult, pot sa scriu poezii si chiar pot sa arat o alta parte a mea. Poate ca daca as fi scris ieri acest articol as fi "aratat" cu deregtul pe X si pe Y, de la care ma asteptam la un strop de spirit al observatie...dar acum imi dau seama ca nu are rost sa fac acest fapt dizgratios. O parte a sufletului imi ofera o garantie ca nu voi uita prea curand ziua precedenta, deoarece a insemnat mult pentru mine...cu siguranta nu ma asteptam ca toate lucrurile sa mearga bine. Alaturi de EL am reusit sa imi indeplinesc un vis frumos pe care il purtam in gand de foarte mult timp... ...De indata ce mi-ai spus ca trebuie sa pleci, am simtit un gol imens in suflet...desi stiam ca nu plecai mai departe ca in alte seri, aveam o stare ciudata ce nu imi dadea pace. Te-am ...

Sunt anumite perioade in care simti o nevoie ciudata sa stii ca exista prieteni care se gandesc la tine, care te suna sa te intrebe de sanatate...sau macar lasa un offline pe mess (ca doar e la moda) in care sa spuna ca s-au gandit o clipa la tine. Pentru mine prietenii reprezinta acele fiinte la care tinem, carora le dorim tot binele din lume, pe care le apreciem (asa cum am spus si intr-un post anterior), cu care ne dorim sa impartim sentimentele, sperantele, gandurile, visele, regretele dar si fericirea. Putem sa apelam la ei fara sa ne simtim stanjeniti... pentru ca si noi la randul nostru ii vom ajuta in diferite situatii in care au nevoie (un fel de lege nescrisa...in care ajuti si esti ajutat neconditionat); Este nevoie de mult timp pentru a gasi o persona pe care sa o consideri prieten/a, dar la fel de mult dureaza pana sa ajungi si tu la randul tau sa fi considerat de cineva "prieten". Am vazut multe cazuri in care prietenii sunt schimbati destul de des...si asta din...

Iubirea !?! Oare ce reprezinta acest cuvant? Probabil pentru unii nu inseamna nimic, pentru altii inseamna doar ceva trecator...iar pentru cei mai norocosi inseamna totul. Ceea ce se stie din mosi-stramosi este ca dragostea / iubirea nu are varsta si nici loc de provenienta... vine intr-un moment in care nu ne asteptam si ne cuprinde sub aripile ei si treptat devenim foarte fericiti, deoarece iubirea ne ofera o putere interioara sa luptam cu tot ce este mai putin placut si in acelasi timp reusim sa ne bucuram de clipele alaturi de jumatatea noastra; Atunci cand intalnesti persoana cu care poti sa imparti totul : timpul, sentimentele, gandurile, iubirea... simti ca lumea este ireal de frumoasa, ca anumite clipe sunt rupte din vis, ca numai cel de langa tine conteaza! Stii ca orice s-ar intampla cineva (in afara de membrii famileiei) te iubeste neconditionat si la randul tau ai face orice sa sa il faci fericit deoarece este tot ce ai mai bun pe lume si ai vrea sa stii ca in fiecare clipa...

Astazi am impresia ca razele soarelui, desi destul de ascunse...au reusit sa imi topeasca gandurile intr-o "licoare" haotica. Cum as fi spus in perioada liceului : o vreme Bacoviana. Am 'profitat' de starea mea ciudata si am purtat o discutie cu singura mea prietena (desi este departe de mine- reusim sa fim empatice), despre viata mult prea scurta ... din aceasta "poveste" am tras o linie, sub care am scris asa: - este important sa avem alaturi de noi persoane care sa ne aprecieze pentru felul nostru de a fi si...implicit, noi sa stim sa le fim alaturi atunci cand au nevoie de noi...sa ii iubim si sa le aratam asta zi de zi. - trebuie sa ne reorganizam frecvent prioritatiile. - nu este niciodata prea tarziu (desi sunt momente in care daca nu ai spus acum ceea ce gandeai, ceea ce simteai sau nu ai facut orice altceva...nu vei mai avea prilejul sa o faci niciodata - poate ca usa inchisa inseamna ca viitorul nu iti apartinea in acea directie) - sa pastram ami...

Am primit leapsa de la Only Joy , intrebarile le gasiti pe pagina ei.... 1."(...)acoperind-o pe jumatate, de-a lungul unei pagini intregi (...) -Golem - Gustav Meyrink 2. 14:12 3. 14.01 4. complet rosu... 5. m-am uitat la postarile celor din blog-roll. 6. televizorul din bucatarie 7. azi de dimineata - mici cumparaturi. 8. Am visat ca eram prietena cu una dintre cele mai ciudate verisoare. 9. cu siguranta ieri. 10. o broscuta facatoare de minuni, un chestionar comic si punct. 11. multimilionara, nu imi permit sa visez... 12. nu stiu exact numele filmului...a fost pe acasa tv, aseara. 13. barbati la cumparaturi care stiu sa stea calmi la rand. 14. buimacit. 15. problema problematica e ca nu stiu ce stiti deja, asa ca ar fi cam mult de scris :D 16. nu m-am gandit inca la asta, probabil Louisa (Luiza). 17. Tiberiu 18. M-am gandit sa NU locuiesc in strainatate. 19. De cand te astept! 20. As schimba gandirea oamenilor, asta daca as putea. 21. NU! pentru ca nu ma pricep. 22. George Bush...

Lucruri noi: In primul rand pot spune ca astazi m-am plimbat cu hidrobicicleta, si nu cu oricine ci cu EL. A fost o experienta placuta dar ciudata, din pricina faptului ca eu nu stiu sa inot si tot timpul ma gandeam la cum as reactiona daca un val puternic ar face ceva "malefic"... In alta ordine de ideei, am aflat cum isi poate da cineva seama de momentele in care nu ma simt tocmai bine...si problema este ca nici nu am cum sa ascund acest mic detaliu care ma tradeaza. Incepe sa devina o postare copilareasca, dar o sa scriu si acest lucru -la urma urmei, tot pentru mine scriu, sa am ce citi in viitor - am stat in parcul herastrau, pe banca cu paturica pe mine deoarece vantul care prevestea inceperea ploii adia rece si simteam frigul cum imi cuprindea usor dar sigur fiecare parte din trup. Nu vreau sa povestesc reactia pe care o aveau oamenii atunci cand ne vedeau...pana si ursul era ceva banal pe langa noi.

M-am gandit ca ar trebui sa trec asa in mare ceea ce am facut in aceste zile asa cum scriam in/pe blogul vechi. Diferenta o face faptul ca acum sunt in permanenta acasa si nu mai fac nimic iesit din comun, totul se rezuma la mici treburi pe langa si prin casa... se mai intampla rar sa ies pe afara cu niste amici sa ne consumam energiile, dar asta se intampla rar... scriu un ultimul lucru pe care in fac,dar si cel mai important - ma intalnesc cu EL (era imposibil sa uit acest lucru :X doar ca intotdeauna cei din urma vor fi cei dintai). In alta ordine de ideei - nu stiu ce i-a venit fratelui meu sa faca arborele genealogic al familiei, dar cum in timp se pierd anumite date de nastere si alte mici detalii ... a trebuit sa il ajut sa afle ceea ce avea nevoie; Asa ca uite-ma astazi cautand informatii despre persoane cu care nu cred ca am avut vre-o tangenta sau ceva de genul acesta. Ma intreb oare chiar sunt importante aceste informatii? Sufleteste vorbind, nu stiu cum ma simt. Sunt momen...

Incep sa pierd notiunea timpului, nu stiu daca la pranz sau seara a inceput sa ploua, sa adie in asa fel incat geamul s-a izbit de perete cu un zgomot straniu. Ploaia acopera muzica pe care o ascultam in surdina,puteam sa dau volumul mai tare, dar nu vroiam sa acopar sunetul placut al picaturilor de ploaie. Am impresia ca ploaia isi pregatise un teren bine stabilit din timp,dar si detaliat. Pot spune ca eu am asteptat-o cu bratele deschise larg; Acum dupa ce picaturile de ploaie nu mai sunt vizibile simt ca sufletul meu a ramas inca ud. In zilele ploioase Cu dimineti racoroase, Gandul imi zboara departe La timpul ce ne desparte.

M-am trezit cu un chef nebun de a privi c u l o r i l e (am impresia ca sufletul meu alearga descult, in cautarea unei simfonii de culoare) ... m-am tot gandit cum reusesc ele sa ne influenteze dispozitia si starea de spirit. La fiecare pas suntem inconjurati de culori: de la alegerile pe care le facem pentru noi,culoarea pe care o alegem pentru masina noastra,culorile pe care le au peretii camerei noastre, diversele obiecte care ne ies in cale la fiecare pas - totul este plin de culoare si are un inteles... Exista culori reci, calde, pastelate...dar oare cum ne pot influenta ele viata ? Am realizat ca sunt culori care ne linistesc, care exprima: dragoste, liniste, tristete, armonie, alte culori le folosim atunci cand vrem sa ne inchidem sufletul ranit, altele doar pentru a atrage atentia (lady in red), ... concluzionez ca aceste culori au un rol major in viata noastra, incepend de la relaxare si terminand cu sanatatea (pot ajuta, dar nu pot face minuni). Expertii in domeniu spun ca o...

Ai fost cel mai bun prieten al meu, desi nu stiu daca ti-am spus asta vreodata...nu am stiut cat tineam la tine pana in clipa in care am ramas fara tine in adevaratul sens al cuvantului. M-ai parasit intr-un mod total inexplicabil, brusc...as putea spune nejustificat. Imi amintesc ca totul s-a prabususit in viata mea, am avut senzatia ca ceva m-a lovit si nu stiam ce... Ne alintam, ne imbratisam, ne pupam...dar totul era virtual. Tineam unul la celalalt, desi aparent aveam putine in comun; In timpul in care nu am mai stiut nimic despre tine, am realizat ca sunt momente in care ne simtim atat de singuri incat facem tot posibilul sa cautam o companie, un sprijin sau macar un gram de iubire. Iar atunci cand reusim sa gasim o farama din ceea ce ne dorim, tinem cu dintii de acel gram de fericire... Cu cat cautam mai mult, uitam sa ne uitam in dreapta si stanga si sa observam ca se gaseste din belsug. "to be continued..."

Ieri a fost cutremur de sentimente in sufletul meu. M-am simtit asemenui unui copil care primeste multe cadouri de Craciun si care nu stie ce sa faca mai intai - sa manance dulciurile...sau sa despacheteze alte cadouri. Chiar daca se anunta alte vremuri secetoase din prisma timpului, TU esti mereu aici langa mine - in sufletul meu. Cert este ca o sa vina alta zi in care zambetul tau o sa imi incante privirea, iar mangaierea ta o sa aduca o multitudine de fiori in trup. Stiu ca am mai spus asta,dar o mai spun inca o data pentru tine... si numai pentru tine a mea inima bate cu o frecventa maxima... sper ca reusesti sa o auzi macar vibrand usor...

:X:X:X:X:X:X:X:X:X:X:X:X:X:X:X:X

Se anunta prognoza insorita pentru sufletul meu...multe imbratisati solare si priviri stralucitoare. Nu imi pot incapea in piele de fericire, in aceasta dimineata m-am trezit mai devreme ca de obicei si chiar cu o stare de buna dispozitie, am uitat de oboseala, de toate micile suparari pe care le aveam si mi-am canalizat atentia asupra timpului, care imi doresc sa treaca mai repede, pentru a ma intalni cu EL cat mai curand. Am emotii - asemeni celor ce apar intr-o "prima intalnire",atunci cand nu stii cu ce sa te imbraci sa nu pari prea cuminte sau prea exagerata, cand nu stii ce sa spui sa nu pari penibila, atunci cand fiecare gest pe care il faci ti se pare stangaci si ai impresia ca celalalt vede numai defectele tale; Cred ca am niste molii in stomac, este prea multa agitatie sa pot spune ca sunt fluturasi plapanzi.

Astazi nu voi scrie despre suflet, despre viata, despre EL sau despre Ei. Acum imi doresc sa parasesc aceasta lume reala si sa ma cufund in lectura ...sa "vad" cu ochii mintii peisajele, sa traiesc in interiorul sufletului intamplarile personajelor, sa "vad" cu ochii mintii peisajele, sa imi inchipui chipurile acestora,micile detalii ce apar pe parcursul romanului, sa "vad" cu ochii mintii peisajele si poate sa ma regasesc in povestile lor de viata; Imi voi pune ochelarii pe/la ochi...probabil i-as putea compara/asemana cu inceputul transformarii intr-un personaj, in clipa in care voi deschide cartea - parasesc aceasta lume; Las timpul sa zboare...eu voi trai in lumea: " Maidanul(ui) cu dragoste "

A plouat cu picaturi mari peste realitate, banuiesc ca a vrut sa spele nepasarea unora, rautatea si chiar lipsa de recunostinta. Imi amintesc de ploaia din sufletul meu...ma gandesc ca ar fi bine sa se opreasca ploaia dar si aceasta nebunie din suflet. Trebuie sa fiu optimista asa cum am promis...sa nu imi pese de toate lucrurile rele ce vin inlantuite si par sa nu se mai termine; Imi amintesc de putinele clipe in care stateam in ploaie (mereu era cineva care sa imi strice momentul, spunandu-mi : "Vino aici, o sa racesti daca mai stai in ploaie.", atunci simteam pentru putin timp frig, dupa care ma cuprindea o liniste sufleteasca. (acum le-as spune celor care vor sa ma priveze de aceasta bucurie ca timpul se scurge, si nu in favoarea noastra.) Ma uit inainte si nicaieri, prosteste... Nu am crezut niciodata ca: a fi departe, a nu te vedea o saptamana, a nu privi ochii tai verzi, a nu te imbratisa atata timp ... poate sa fie asa de dureros. Stiu ca o sa ne vedem curand, stiu ca...