Povestea unui suflet

Mai am două săptămâni până la termen... Atât de curând o să fiu mămică de băiețel.  Am o mie de gânduri si emoții. Săptămâna a început cu montarea pătuțului... Achiziționarea dulapiorului pentru hăinuțe...și începerea decorațiunilor pentru colțul camerei unde o să fie locul magic în care o să stea micuțul nostru. Nu realizez cum a trecut timpul...mă cuprind nenumărate stari si aștept cu nerăbdarea să simt cum bebelușul vrea să iasă la joacă. Încă sunt o persoana activă... Merg pe jos, fac treburi gospodărești...totul este atat de natural.

Sunt o graviduta de 35 de saptamani - suna asa frumos, si parca visul o sa se termine cat o sa clipesc cu ochii. Sunt putin speriata de ceea ce urmeaza, insa in acelasi timp sunt nerabdatoare sa imi cunosc micutul, al nostru copil drag pe care il iubim deja pentru toate momentele in care ne-a facut fericiti si ne-a aratat ca undeva, acolo sus, cineva ne iubeste si ne sprijina necontenit. Viata mea se invarte intre sarcina, proiectul casa si fuga de la bloc catre casa parinteasca , acolo unde ma simt in largul meu si imi petrec timpul cu diverse activitati, sa nu ma plafonez in aceasta ultima luna . P.S. astazi am fost la munca cateva ore in locul unei colege, am simtit ca prind aripi - ma simteam asa entuziasmata si energica. Poate ca acum multi ani nu mi-as fi imaginat cat de mult o sa pun suflet in "proiectul munca" si cat de repede o sa imi lipseasca daca ma indepartez de el.

M-am trezit cu zambetul pe buze... sunt fericita si vreau ca sentimentul asta sa nu dispara; Traiesc intr-un vis, insa nu imi vine sa cred ca nu mai sunt o fetita... am devenit sotie acum noua luni si peste inca o luna o sa primesc si titulatura de mamica. Sunt o mie de sentimente deosebite ce ma cuprind, printre ele recunosc ca exista si o tema ca nu o sa fiu perfecta... mereu m-a urmarit dorinta de a face totul asa cum trebuie, uneori exagerat de prefect mi-am dorit sa fie. M-am mustrat adesea ca "nu e ceea ce trebuie", fie ca era vorba despre o prajiturica, un decor,  un aranjament sau orice alte proiecte pe care le-am realizat. Ma gandesc ca asa o sa fiu si acum, o sa ma stresez ca totul sa fie ca in paradis - e hai, nu ma intrebati de unde stiu cum este in paradis, ca toti ne imaginam locul acela plin de culori si veselie.