A trecut mult timp de când nu am mai scris. Nu pot sa dau vina pe nimic, intenție am mai avut însă niciodată nu am finalizat cu o postare. Tot timpul meu se rezumă la pitici, atât băiatul de 4 ani, cât și fetita de 1 an primesc atenția mea și le dedic cât de mult timp se poate pentru educație, joacă și mici momente de răsfăț. Acum ei dorm, iar eu ma gândeam cât de fericita sunt sa fiu mama lor. Ii iubesc din tot sufletul meu și știu ca nimic nu o sa schimbe acest sentiment. Îl privesc pe băiat și îmi dau seama cât de inteligent este și cât de multe am de discutat cu el; Mereu ma uimește cu dorința lui pt cunoaștere și atenția pe care o oferă lucrurilor. Fetita, în schimb este la capitolul de cunoaștere și încăpățânare. Descopera lucruri noi și încearcă sa îl imite pe frățiorul ei. Se iubesc reciproc și se vede asta pe chipul lor când se întâlnesc. Radiez de fericire alături de ei. Dacă ar fi sa vorbesc despre mine, nu prea am multe lucruri de povestit...