Am inceput sa visez din ce in ce mai dezorganizat ... cel mai frecvent lucruri de care nu imi este teama in viata cotidiana, dar care in vis reprezinta ceva primordial. Nu cred ca are rost sa imi pun intrebarea " de ce mi se intampla asta?" caci raspunsul este evident - e ceva incontrolabil care isi face simtita prezenta doar pentru a imi colora viata nocturna.
Simt vantul rece cum imi da tarcoale. Dupa atatea zile caniculare, ploaia si-a facut simtita prezenta intr-un mod total neasteptat.
Sper ca racoarea noptii sa imi ofere un somn linistit, lipsit de momente in care sa ma trezesc pentru a bea un pahar cu apa, vise placute si ganduri coerente.
Ploua cum nu a mai plouat de mult ... poate ca in cateva zeci de minute a reusit sa stranga cantitatea de apa varsata de toate ploile din saptamanile trecute.
Nu a apucat soarele sa-si ia ramas bun ... uneori si noi oamenii plecam in graba fara sa apucam sa ne luam la revedere cum se cuvine.
Imi amintesc de plecarile in graba, de momentele in care am fost constransa sa ma sustrag de la anumite evenimente fara sa spun persoanelor cunoscute macar un "pa" fugar.
O astfel de despartire am trait-o in urma cu putin timp ... graba mijloacelor de transport m-a impins sa plec mult prea repede - fara a capata o imbratisare de incurajare sau cuvintele dulci pe care le asteptam cu drag.
Stiu ca mereu suntem tentati sa ne grabim, sa nu avem timp sa privim lucrurile frumoase din jurul nostru, sa facem anumite treburi mult prea devreme, sa fugim de ceva si cu timpul sa ne dam seama ca timpul a trecut fara ca noi sa ii luam seama.
Eu nu vreau sa cad prada acestui viciu numit "graba" ... imi doresc sa ma bucur de toate minunatiile din jurul meu, de clipele alaturi de cei dragi, de apelurile primite de la persoane cunoscute, de un mesaj scris fara logica de la cineva mult prea fericit ... de tot ceea ce merita sa acordam importanta.
Ce-ar fi sa uitam lucrurile ce ne fac rau.
Sa punem un zid intre rau si bine - sa ne bucuram de momentele frumoase si pe cele urate sa le rezolvam fara sa ne umplem de nervi.
Ascult:One Tree Hill - Howie Day - Collide
Simt vantul rece cum imi da tarcoale. Dupa atatea zile caniculare, ploaia si-a facut simtita prezenta intr-un mod total neasteptat.
Sper ca racoarea noptii sa imi ofere un somn linistit, lipsit de momente in care sa ma trezesc pentru a bea un pahar cu apa, vise placute si ganduri coerente.
Ploua cum nu a mai plouat de mult ... poate ca in cateva zeci de minute a reusit sa stranga cantitatea de apa varsata de toate ploile din saptamanile trecute.
Nu a apucat soarele sa-si ia ramas bun ... uneori si noi oamenii plecam in graba fara sa apucam sa ne luam la revedere cum se cuvine.
Imi amintesc de plecarile in graba, de momentele in care am fost constransa sa ma sustrag de la anumite evenimente fara sa spun persoanelor cunoscute macar un "pa" fugar.
O astfel de despartire am trait-o in urma cu putin timp ... graba mijloacelor de transport m-a impins sa plec mult prea repede - fara a capata o imbratisare de incurajare sau cuvintele dulci pe care le asteptam cu drag.
Stiu ca mereu suntem tentati sa ne grabim, sa nu avem timp sa privim lucrurile frumoase din jurul nostru, sa facem anumite treburi mult prea devreme, sa fugim de ceva si cu timpul sa ne dam seama ca timpul a trecut fara ca noi sa ii luam seama.
Eu nu vreau sa cad prada acestui viciu numit "graba" ... imi doresc sa ma bucur de toate minunatiile din jurul meu, de clipele alaturi de cei dragi, de apelurile primite de la persoane cunoscute, de un mesaj scris fara logica de la cineva mult prea fericit ... de tot ceea ce merita sa acordam importanta.
Ce-ar fi sa uitam lucrurile ce ne fac rau.
Sa punem un zid intre rau si bine - sa ne bucuram de momentele frumoase si pe cele urate sa le rezolvam fara sa ne umplem de nervi.
Ascult:One Tree Hill - Howie Day - Collide
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: